Expertii in politica externa spun ca razboiul impotriva terorismului va fi cistigat doar cind lumea islamica va respinge radicalismul. Dar care sint musulmanii radicali si care cei moderati, ce ii deosebeste?
Cea mai comuna teorie a politicienilor occidentali este ca radicalii sint fundamentalisti religiosi, saraci, motivati de disperare si de ura. Un studiu Gallup analizat de „Foreign Policy“ demonstreaza ca lucrurile nu stau chiar asa. Portretul musulmanului radical angajat politic se suprapune in multe locuri cu cel al musulmanului moderat. Occidentul nu poate trasa o strategie pina cind nu identifica exact cu cine are de a face.
Etichete si idei preconcepute
Pentru ca miscarile teroriste au facut din Islam ostaticul scopurilor lor, acestea au folosit si interpretat Coranul in asa fel incit sa se muleze pe mijloacele si interesele lor, Occidentul este marcat de ideea preconceputa potrivit careia islamul e o religie a violentei, a terorismului, care incurajeaza uciderea de nevinovati. Valabil e tocmai opusul: un verset din Coran spune clar „chiar cind pornesti razboi sfint (Jihad) e interzisa uciderea lucratorilor pamintului, a copiilor si a femeilor!“, adica a civililor. De obicei, multi lideri si politicieni occidentali dau vina pe fervoarea religioasa care ar alimenta pozitiile radicale si violente. Studiul Gallup releva cu totul altceva - nu exista nici o diferenta majora in gradul de religiozitate intre musulmanii mo-derati si cei radicali, ba mai degraba radicalii lipsesc de la ceremoniile religioase. De exemplu, la momentul sondajului, in ultimele sapte zile, 56% dintre radicali fusesera la moschee, iar moderatii in proportie de 59%.
Nu saracia motiveaza radicalismul politic
Radicalismul islamic e pus deseori si pe seama saraciei si a lipsei de educatie. In mod normal, concluzia logica ar fi ca cineva care se simte oprimat tinde sa imbratiseze teorii si idei extremiste. Dar cifrele arata ca majoritatea radicalilor islamisti vin din medii cu un standard de viata
cel putin decent si au facut mai multi ani de scoala decit media musulmanilor moderati - 44% dintre radicalii chestionati au studii medii si superioare, in timp
ce acelasi lucru e valabil doar pentru 38% dintre moderati. Evident, in acest caz sint luati in considerare nu atentatorii sinucigasi, ci liderii politici radicali. Daca motivatia unui atentator „de rind“ sta intr-un amestec de lipsa de educatie, lipsa de speranta pentru un viitor mai bun, saracie, ei bine nu acelasi lucru este valabil pentru lideri. Acestia se bucura de o stare materiala net superioara musulmanilor obisnuiti, asa-numiti „moderati“.
De ce ne urasc?
Este intrebarea la care s-au grabit sa dea un raspuns in special politicienii americani: „Pentru ca detesta felul nostru de a trai, libertatea noastra, democratia noastra“. Dincolo de propaganda, de ideologie, lucrurile stau altfel, asa cum reiese din sondajul Gallup. Musulmanii radicali, cind renunta la discurs si raspund sincer, recunosc ca admira mai ales progresul tehnologic al Vestului si libertatea de exprimare. La fel musulmanii moderati, care de altfel profita din plin de respectarea drepturilor omu-lui atunci cind emigreaza in Europa de exemplu.
Cum se face deosebirea?
De vreme ce nici gradul de religiozitate, nici starea materiala, nici lipsa de educatie, nici „ura pentru Occident“ nu par a fi criterii de diferentiere intre musulma-nii radicali si cei moderati, atunci ce joaca rol de declic pentru a motiva un act terorist? In general, respondentii la intrebarile sondajului Gallup, cei care se definesc radicali, dar si cei ce se considera moderati, au reprosat Occidentului, in proportii aproape egale, ca nu le arata suficient respect, lor si Islamului. Ei au spus ca simt cum Europa si SUA le ameninta si incearca sa le controleze modul de viata. Singura diferenta semnificativa este aceea ca musulmanii moderati au spus ca doresc legaturi mai strinse cu Vestul prin intermediul dezvoltarii economice. Se poate ca aceasta sa fie cheia luptei antiteroriste, utilizarea asa-numitei „soft-power“ - strategii economice sustinute politic care sa atraga musulmanii moderati mai aproape de Occident si sa determine izolarea radicalilor, din interior, chiar cu ajutorul lumii in care acum se dezvolta, fara sa fie nevoie de interventii militare.
Şeful filialei Tiraspol al partidului condus de un fiu al liderului transnistrean Igor Smirnov a fost asasinat în noaptea de luni spre marţi.
Potrivit agenţiei de ştiri transnistrene Lenta PMR, liderul filialei Tiraspol al Partidului Patriotic din Transnistria, Viktor Neumoin, a fost omorât în faţa blocului în care locuia.
Partidul Patriotic din Transnistria este condus de Oleg Smirnov, fiul liderului administraţiei de la Tiraspol, Igor Smirnov.
Formaţiunea respectivă este în favoarea independenţei regiunii separatiste, a consolidării puterii prezidenţiale în Transnistria şi a unei accentuate politici proruse.
Ucis cu un pistol automat
Lenta PMR afirmă că ucigaşul îl aştepta pe Viktor Neumoin lângă blocul său şi a deschis focul când acesta iesea din maşină, folosind un pistol automat.
Viktor Neumoin a murit imediat.
El avea 50 de ani şi a participat la războiul de pe Nistru din 1992 de partea regimului separatist de la Tiraspol.
Miliţia transnistreană este în căutarea ucigaşului. Potrivit unor surse neoficiale, anchetatorii înclină să creadă că moartea şefului filialei Tiraspol a Partidului Patriotic din Transnistria este legată mai degrabă de activitatea sa comercială decât de cea politică.
Autorităţile de la Chişinău nu au făcut nici un fel de comentarii pe marginea cazului respectiv.
Tensiunile par să ia amploare în Transnistria
Uciderea liderului filialei Tiraspol a Partidului Patriotic survine la numai o zi după ce miliţia transnistreană a reţinut câţiva reprezentanţi ai partidului comunist din regiune, în frunte cu liderul formaţiunii, Oleg Horjan.
Aceştia chemaseră cetăţenii să iasă la un miting neautorizat de protest în centrul Tiraspolului.
Oleg Horjan şi adjuncta sa, Nadejda Bondarenko, au fost condamnaţi la trei zile de arest administrativ pentru tulburarea ordinii publice.
Arestările au provocat nemulţumirea membrilor partidului comunist din Transnistria.
Potrivit agenţiilor de ştiri transnistrene şi ruse, câteva zeci de simpatizanţi ai formaţiunii au manifestat la Tiraspol cerând eliberarea celor doi.
Protestatarii însă au fost împiedicaţi să ajungă la clădirea sovietului suprem, adică a parlamentului transnistrean, şi la cea a guvernului.
Cordoane de poliţişi au înconjurat zona, instalând garduri de metal pe căile de acces.
Administraţia Tiraspolului afirmă că le-a propus comuniştilor transnistreni să-şi desfăşoare manifestaţia într-un parc din oraş însă aceştia au refuzat
Potrivit agenţiei de ştiri transnistrene Lenta PMR, liderul filialei Tiraspol al Partidului Patriotic din Transnistria, Viktor Neumoin, a fost omorât în faţa blocului în care locuia.
Partidul Patriotic din Transnistria este condus de Oleg Smirnov, fiul liderului administraţiei de la Tiraspol, Igor Smirnov.
Formaţiunea respectivă este în favoarea independenţei regiunii separatiste, a consolidării puterii prezidenţiale în Transnistria şi a unei accentuate politici proruse.
Ucis cu un pistol automat
Lenta PMR afirmă că ucigaşul îl aştepta pe Viktor Neumoin lângă blocul său şi a deschis focul când acesta iesea din maşină, folosind un pistol automat.
Viktor Neumoin a murit imediat.
El avea 50 de ani şi a participat la războiul de pe Nistru din 1992 de partea regimului separatist de la Tiraspol.
Miliţia transnistreană este în căutarea ucigaşului. Potrivit unor surse neoficiale, anchetatorii înclină să creadă că moartea şefului filialei Tiraspol a Partidului Patriotic din Transnistria este legată mai degrabă de activitatea sa comercială decât de cea politică.
Autorităţile de la Chişinău nu au făcut nici un fel de comentarii pe marginea cazului respectiv.
Tensiunile par să ia amploare în Transnistria
Uciderea liderului filialei Tiraspol a Partidului Patriotic survine la numai o zi după ce miliţia transnistreană a reţinut câţiva reprezentanţi ai partidului comunist din regiune, în frunte cu liderul formaţiunii, Oleg Horjan.
Aceştia chemaseră cetăţenii să iasă la un miting neautorizat de protest în centrul Tiraspolului.
Oleg Horjan şi adjuncta sa, Nadejda Bondarenko, au fost condamnaţi la trei zile de arest administrativ pentru tulburarea ordinii publice.
Arestările au provocat nemulţumirea membrilor partidului comunist din Transnistria.
Potrivit agenţiilor de ştiri transnistrene şi ruse, câteva zeci de simpatizanţi ai formaţiunii au manifestat la Tiraspol cerând eliberarea celor doi.
Protestatarii însă au fost împiedicaţi să ajungă la clădirea sovietului suprem, adică a parlamentului transnistrean, şi la cea a guvernului.
Cordoane de poliţişi au înconjurat zona, instalând garduri de metal pe căile de acces.
Administraţia Tiraspolului afirmă că le-a propus comuniştilor transnistreni să-şi desfăşoare manifestaţia într-un parc din oraş însă aceştia au refuzat
Premierul britanic Tony Blair se va confrunta, astăzi, cu un protest al propriului partid, laburiştii fiind în dezacord cu planul lui Blair. Acesta propune să se cheltuiască 8,6 miliarde de dolari pentru patru submarine dotate cu arme nucleare, care ar înlocui sistemul
învechit Trident.
Parlamentul de la Londra trebuie să îşi dea votul, astăzi, pentru acest plan propus de primul-ministru. O sută de membri ai Partidului Laburist vor vota împotrivă, transmite Reuters.
învechit Trident.
Parlamentul de la Londra trebuie să îşi dea votul, astăzi, pentru acest plan propus de primul-ministru. O sută de membri ai Partidului Laburist vor vota împotrivă, transmite Reuters.
Ministrul de externe, Mihai-Razvan Ungureanu, a fost eliberat din functie de catre presedintele Traian Basescu, postul devenind astfel vacant. Premierul Tariceanu urmeaza sa decida cine va asigura interimatul in fruntea Ministerului Afacerilor Externe.
Pana acum a fost vehiculat numele ministrului delegat pentru implementarea acquis-ului comunitar, Cristian David.
Neconcordante
Presedintele Basescu a semnat inca de luni decretul de vacantare a functiei de ministru de externe si l-a trimis spre publicare, dar documentul a ajuns abia ieri la Camera Deputatilor si la Monitorul Oficial.
Cu cateva ore inainte, premierul sesizase Curtea Constitutionala, cerandu-i sa medieze conflictul dintre presedinte si guvern generat de refuzul sefului statului de a lua act de vacanta postului.
In replica, purtatorul de cuvant
al presedintiei, Adriana Saftoiu, a declarat ca seful statului a semnat inca de luni decretul de eliberare din functie a lui Ungureanu.
Potrivit unui comunicat de presa al Camerei Deputatilor, documentul a ajuns ieri pe masa
secretarului general Georgeta Ionescu, in jurul orei 13.30, pentru a fi trimis spre publicare in Monitorul Oficial.
Adriana Saftoiu a explicat ca decizia de eliberare din functie a lui Ungureanu a fost comunicata abia ieri, pentru ca seful statului a dorit sa aiba intai o discutie cu Ungureanu, pentru a-l informa in legatura cu acest lucru. De altfel, discutia a avut loc in cursul diminetii.
Potrivit lui Saftoiu, presedintele Basescu nu a semnat decretul pana acum pentru ca Romania sa fie reprezentata in conditii optime la reuniunea ministrilor de externe ai tarilor membre UE, care a avut loc pe 5 martie, si la Consiliul European de Primavara, de pe 8-9 martie de la Bruxelles, unde tara noastra a participat pentru prima data in calitate de stat membru UE cu drepturi depline.
In ceea ce priveste sesizarea premierului Tariceanu adresata Curtii Constitutionale, purtatorul de cuvant al guvernului, Camelia Spataru, a precizat ca isi urmeaza cursul chiar daca ea ramane fara obiect.
LIPSA DE EXPERIENETA
De ce l-a refuzat presedintele pe Cioroianu
Purtatorul de cuvant al presedintiei, Adriana Saftoiu, a precizat de ce Basescu a refuzat sa-l numeasca in fruntea MAE pe Adrian Cioroianu. Ea a spus ca seful statului si-a exprimat "reticentele" inca de cand acesta a fost propus si ca l-a informat pe premier despre obiectiile sale
, propunandu-i sa-l numeasca pe Cioroianu la restructurarea guvernului.
"As vrea sa mentionez ca presedintele apreciaza activitatea parlamentara a domnului Cioroianu pe care il considera un tanar politician de perspectiva", a spus Saftoiu, adaugand ca seful statului doreste la externe o persoana cu experienta in acest domeniu.
Pana acum a fost vehiculat numele ministrului delegat pentru implementarea acquis-ului comunitar, Cristian David.
Neconcordante
Presedintele Basescu a semnat inca de luni decretul de vacantare a functiei de ministru de externe si l-a trimis spre publicare, dar documentul a ajuns abia ieri la Camera Deputatilor si la Monitorul Oficial.
Cu cateva ore inainte, premierul sesizase Curtea Constitutionala, cerandu-i sa medieze conflictul dintre presedinte si guvern generat de refuzul sefului statului de a lua act de vacanta postului.
In replica, purtatorul de cuvant
al presedintiei, Adriana Saftoiu, a declarat ca seful statului a semnat inca de luni decretul de eliberare din functie a lui Ungureanu.
Potrivit unui comunicat de presa al Camerei Deputatilor, documentul a ajuns ieri pe masa
secretarului general Georgeta Ionescu, in jurul orei 13.30, pentru a fi trimis spre publicare in Monitorul Oficial.
Adriana Saftoiu a explicat ca decizia de eliberare din functie a lui Ungureanu a fost comunicata abia ieri, pentru ca seful statului a dorit sa aiba intai o discutie cu Ungureanu, pentru a-l informa in legatura cu acest lucru. De altfel, discutia a avut loc in cursul diminetii.
Potrivit lui Saftoiu, presedintele Basescu nu a semnat decretul pana acum pentru ca Romania sa fie reprezentata in conditii optime la reuniunea ministrilor de externe ai tarilor membre UE, care a avut loc pe 5 martie, si la Consiliul European de Primavara, de pe 8-9 martie de la Bruxelles, unde tara noastra a participat pentru prima data in calitate de stat membru UE cu drepturi depline.
In ceea ce priveste sesizarea premierului Tariceanu adresata Curtii Constitutionale, purtatorul de cuvant al guvernului, Camelia Spataru, a precizat ca isi urmeaza cursul chiar daca ea ramane fara obiect.
LIPSA DE EXPERIENETA
De ce l-a refuzat presedintele pe Cioroianu
Purtatorul de cuvant al presedintiei, Adriana Saftoiu, a precizat de ce Basescu a refuzat sa-l numeasca in fruntea MAE pe Adrian Cioroianu. Ea a spus ca seful statului si-a exprimat "reticentele" inca de cand acesta a fost propus si ca l-a informat pe premier despre obiectiile sale
, propunandu-i sa-l numeasca pe Cioroianu la restructurarea guvernului.
"As vrea sa mentionez ca presedintele apreciaza activitatea parlamentara a domnului Cioroianu pe care il considera un tanar politician de perspectiva", a spus Saftoiu, adaugand ca seful statului doreste la externe o persoana cu experienta in acest domeniu.
Traian Băsescu a acceptat vacantarea postului de ministru de externe, dar îi recomandă premierului Tăriceanu să numească noul şef al MAE odată cu restructurarea guvernului
Preşedintele Traian Băsescu l-a revocat din funcţie pe ministrul de externe Mihai Răzvan Ungureanu încă de luni, 12 martie, dar şeful statului a refuzat numirea lui Cioroianu, a afirmat, ieri, consilierul prezidenţial Adriana Săftoiu.
„De ce nu am anunţat, ieri, semnarea decretului?", s-a întrebat, retoric, Săftoiu, după care a răspuns, arătând că preşedintele a dorit ca, mai întâi, să discute personal cu Ungureanu, pe care l-a felicitat pentru activitatea depusă. Potrivit lui Săftoiu, şeful statului a amânat semnarea decretului de revocare a ministrului de externe întrucât trebuiau pregătite „în condiţii optime" o serie de reuniuni la vârf ale Uniunii Europene.
În ceea ce priveşte numirea în funcţia de ministru de externe a senatorului PNL Adrian Cioroianu - aşa cum a propus premierul Tăriceanu, Săftoiu a amintit de „reţinerile" exprimate de Băsescu încă din 19 februarie. Ea a arătat că şeful statului i-a transmis atunci premierului că poate numi un nou şef al diplomaţiei în cadrul procesului de restructurare a guvernului, restructurare susţinută prin votul parlamentului.
„Preşedintele apreciază activitatea parlamentară a domnului Cioroianu şi îl consideră un tânăr politician de perspectivă", l-a consolat consilierul prezidenţial pe senatorul PNL. Totuşi, ea a precizat că şeful statului ar dori ca la conducerea diplomaţiei româneşti să se afle „o persoană cu experienţă".
PD nu datorează nimănui faptul că este în guvern
Vasile Blaga
Premierul a cerut intervenţia Curţii Constituţionale
Primul-ministru a sesizat Curtea Constituţională asupra refuzului şefului statului de a emite decretul prin care ia act de demisia titularului portofoliului Externelor şi de a constata vacantarea acestei funcţii, în baza solicitării transmise la 19 februarie. Prin respectiva solicitare, Călin Popescu Tăriceanu îi propunea lui Traian Băsescu numirea lui Adrian Cioroianu în funcţia de ministru al afacerilor externe. Premierul cere Curţii Constituţionale să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între preşedintele României şi guvern. Totodată, Curtea este chemată să intervină în această problemă, pentru a repune în legalitate constituţională raporturile dintre preşedinte şi guvern.
PD şi PNL se invită reciproc să plece de la guvernare
Miniştrii PD vor refuza să-şi dea demisia din guvern dacă premierul Tăriceanu le va cere acest lucru, a declarat, luni seara, la un post de televiziune, ministrul de interne Vasile Blaga (PD).
Preşedintele Traian Băsescu l-a revocat din funcţie pe ministrul de externe Mihai Răzvan Ungureanu încă de luni, 12 martie, dar şeful statului a refuzat numirea lui Cioroianu, a afirmat, ieri, consilierul prezidenţial Adriana Săftoiu.
„De ce nu am anunţat, ieri, semnarea decretului?", s-a întrebat, retoric, Săftoiu, după care a răspuns, arătând că preşedintele a dorit ca, mai întâi, să discute personal cu Ungureanu, pe care l-a felicitat pentru activitatea depusă. Potrivit lui Săftoiu, şeful statului a amânat semnarea decretului de revocare a ministrului de externe întrucât trebuiau pregătite „în condiţii optime" o serie de reuniuni la vârf ale Uniunii Europene.
În ceea ce priveşte numirea în funcţia de ministru de externe a senatorului PNL Adrian Cioroianu - aşa cum a propus premierul Tăriceanu, Săftoiu a amintit de „reţinerile" exprimate de Băsescu încă din 19 februarie. Ea a arătat că şeful statului i-a transmis atunci premierului că poate numi un nou şef al diplomaţiei în cadrul procesului de restructurare a guvernului, restructurare susţinută prin votul parlamentului.
„Preşedintele apreciază activitatea parlamentară a domnului Cioroianu şi îl consideră un tânăr politician de perspectivă", l-a consolat consilierul prezidenţial pe senatorul PNL. Totuşi, ea a precizat că şeful statului ar dori ca la conducerea diplomaţiei româneşti să se afle „o persoană cu experienţă".
PD nu datorează nimănui faptul că este în guvern
Vasile Blaga
Premierul a cerut intervenţia Curţii Constituţionale
Primul-ministru a sesizat Curtea Constituţională asupra refuzului şefului statului de a emite decretul prin care ia act de demisia titularului portofoliului Externelor şi de a constata vacantarea acestei funcţii, în baza solicitării transmise la 19 februarie. Prin respectiva solicitare, Călin Popescu Tăriceanu îi propunea lui Traian Băsescu numirea lui Adrian Cioroianu în funcţia de ministru al afacerilor externe. Premierul cere Curţii Constituţionale să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între preşedintele României şi guvern. Totodată, Curtea este chemată să intervină în această problemă, pentru a repune în legalitate constituţională raporturile dintre preşedinte şi guvern.
PD şi PNL se invită reciproc să plece de la guvernare
Miniştrii PD vor refuza să-şi dea demisia din guvern dacă premierul Tăriceanu le va cere acest lucru, a declarat, luni seara, la un post de televiziune, ministrul de interne Vasile Blaga (PD).
Exista o intelegere intre PNL si PSD? Basescu zice ca da. PSD neaga, insa asteapta sprijinul PNL pentru diverse actiuni. Prima pe lista: suspendarea presedintelui.
„PSD a cistigat din aminarea alegerilor suspendarea presedintelui Basescu. PNL va vota pentru suspendare.“ Declaratia ii apartine lui Adrian Severin, director al Institutului Social Democrat si unul dintre strategii partidului. Ea pare sa confirme informatiile (inclusiv cele furnizate de presedintele Basescu) referitoare la o intelegere politica intre PNL si PSD. Desigur, pesedistii neaga incheierea unei intelegeri cu parafa. Dar nu dezmint existenta unui „gentlemen’s agreement“.
Ce cistiga pesedistii?
Suspendarea presedintelui Basescu este - in opinia directorului ISD - singurul „cistig“ din relatia PSD-PNL. Severin considera ca nu exista nici macar o apropiere intre cele doua partide. „Nu este nevoie de o apropiere de PNL pentru a atinge obiective politice comune. Ca-n povestea cu cei doi chimisti care, fara sa se cunoasca, au descoperit aceeasi formula“, declara Adrian Severin.
Si Cristian Diaconescu, purtatorul de cuvint al PSD, neaga existenta unei intelegeri formale intre partidul sau si PNL. „Nu se pune problema de nici un fel de apropiere. Noi si PNL avem interese punctuale, dar ei sint de dreapta, iar noi de stinga. PNL poate sa voteze pentru suspendarea presedintelui Basescu. Constitutia e una pentru toti“, declara Cristian Diaconescu.
Dincu: „E tactica, nu strategie”
Vasile Dincu, vicepresedinte PSD, vede mai multe cistiguri ale apropierii „conjuncturale“ dintre PSD si PNL. El invoca „adoptarea cu usurinta de catre Parlament a unor legi marca PSD“, „echilibrarea luptei dintre PD si PNL, prin slabirea PD“, „reconfigurarea fortelor in Parlament“.
Dincu spune ca apropierea de PNL este „o tactica, nu o strategie a PSD“. E vorba, spune el, despre o situatie conjuncturala, din care PSD cistiga. „Pe termen lung, insa, PSD ar avea de pierdut daca ar exista o strategie comunca cu PNL.“
Si vicepresedintele PSD Ilie Sirbu vede un mare cistig din apropierea de liberali: „L-am pus la punct pe Traian Basescu. Era greu de oprit. Cu sprijinul nostru, acum, Tariceanu e un prim-ministru care nu mai poate fi tinut in corzi de Basescu“. In schimb, spune Sirbu, PSD va avea de cistigat atit pentru actiunea de suspendare a lui Basescu, dar si in privinta unor legi pe care PSD vrea sa le treaca in Parlament.
* Analistii cred ca PSD isi atinge scopul
* Sebastian Lazaroiu: „Singurul lucru pe care il poate cistiga PSD e spargerea Aliantei, care este mai greu de invins decit un singur partid, adica PD. Daca PNL se va prezenta in curind cu un cabinet alaturi doar de UDMR, probabil ca prima conditie pe care o va pune PSD este legata de spalarea oamenilor sai cercetati in justitie. Pasii sint simpli: pleaca Macovei, se schimba procurorii si incep negocierile pentru oamenii anchetati.”
* Stelian Tanase: „PSD nu doreste alegeri anticipate si atunci i s-a parut mai practic sa amine alegerile europarlamentare, care ar fi putut sa arate slabiciunea lor din acest moment. Sint totusi la 17%, nu sint pregatiti pentru alegeri.” (D.D.)
* Coalitia neoficiala a mai dat o lovitura in Senat
Echipa PNL-PSD-PC-PRM a adoptat ieri in Comisia juridica a Senatului un amendament la legea referendumului care usureaza demiterea sefului statului. Astfel, s-a adoptat propunerea senatorului PSD Serban Nicolae care prevede ca referendumul pentru demiterea presedintelui este valid daca la urne se prezinta jumatate plus
unu dintre cetatenii cu drept de vot, iar acesta este demis daca majoritatea celor prezenti se pronunta pentru aceasta optiune. Pina acum, seful statului putea fi demis doar daca jumatate plus unu din cetatenii cu drept de vot optau pentru acest lucru. Pentru acest amendament au votat si liberalii Norica Nicolai si Teodor Melescanu. Doar PD si UDMR au votat impotriva. (R.B.)
„PSD a cistigat din aminarea alegerilor suspendarea presedintelui Basescu. PNL va vota pentru suspendare.“ Declaratia ii apartine lui Adrian Severin, director al Institutului Social Democrat si unul dintre strategii partidului. Ea pare sa confirme informatiile (inclusiv cele furnizate de presedintele Basescu) referitoare la o intelegere politica intre PNL si PSD. Desigur, pesedistii neaga incheierea unei intelegeri cu parafa. Dar nu dezmint existenta unui „gentlemen’s agreement“.
Ce cistiga pesedistii?
Suspendarea presedintelui Basescu este - in opinia directorului ISD - singurul „cistig“ din relatia PSD-PNL. Severin considera ca nu exista nici macar o apropiere intre cele doua partide. „Nu este nevoie de o apropiere de PNL pentru a atinge obiective politice comune. Ca-n povestea cu cei doi chimisti care, fara sa se cunoasca, au descoperit aceeasi formula“, declara Adrian Severin.
Si Cristian Diaconescu, purtatorul de cuvint al PSD, neaga existenta unei intelegeri formale intre partidul sau si PNL. „Nu se pune problema de nici un fel de apropiere. Noi si PNL avem interese punctuale, dar ei sint de dreapta, iar noi de stinga. PNL poate sa voteze pentru suspendarea presedintelui Basescu. Constitutia e una pentru toti“, declara Cristian Diaconescu.
Dincu: „E tactica, nu strategie”
Vasile Dincu, vicepresedinte PSD, vede mai multe cistiguri ale apropierii „conjuncturale“ dintre PSD si PNL. El invoca „adoptarea cu usurinta de catre Parlament a unor legi marca PSD“, „echilibrarea luptei dintre PD si PNL, prin slabirea PD“, „reconfigurarea fortelor in Parlament“.
Dincu spune ca apropierea de PNL este „o tactica, nu o strategie a PSD“. E vorba, spune el, despre o situatie conjuncturala, din care PSD cistiga. „Pe termen lung, insa, PSD ar avea de pierdut daca ar exista o strategie comunca cu PNL.“
Si vicepresedintele PSD Ilie Sirbu vede un mare cistig din apropierea de liberali: „L-am pus la punct pe Traian Basescu. Era greu de oprit. Cu sprijinul nostru, acum, Tariceanu e un prim-ministru care nu mai poate fi tinut in corzi de Basescu“. In schimb, spune Sirbu, PSD va avea de cistigat atit pentru actiunea de suspendare a lui Basescu, dar si in privinta unor legi pe care PSD vrea sa le treaca in Parlament.
* Analistii cred ca PSD isi atinge scopul
* Sebastian Lazaroiu: „Singurul lucru pe care il poate cistiga PSD e spargerea Aliantei, care este mai greu de invins decit un singur partid, adica PD. Daca PNL se va prezenta in curind cu un cabinet alaturi doar de UDMR, probabil ca prima conditie pe care o va pune PSD este legata de spalarea oamenilor sai cercetati in justitie. Pasii sint simpli: pleaca Macovei, se schimba procurorii si incep negocierile pentru oamenii anchetati.”
* Stelian Tanase: „PSD nu doreste alegeri anticipate si atunci i s-a parut mai practic sa amine alegerile europarlamentare, care ar fi putut sa arate slabiciunea lor din acest moment. Sint totusi la 17%, nu sint pregatiti pentru alegeri.” (D.D.)
* Coalitia neoficiala a mai dat o lovitura in Senat
Echipa PNL-PSD-PC-PRM a adoptat ieri in Comisia juridica a Senatului un amendament la legea referendumului care usureaza demiterea sefului statului. Astfel, s-a adoptat propunerea senatorului PSD Serban Nicolae care prevede ca referendumul pentru demiterea presedintelui este valid daca la urne se prezinta jumatate plus
unu dintre cetatenii cu drept de vot, iar acesta este demis daca majoritatea celor prezenti se pronunta pentru aceasta optiune. Pina acum, seful statului putea fi demis doar daca jumatate plus unu din cetatenii cu drept de vot optau pentru acest lucru. Pentru acest amendament au votat si liberalii Norica Nicolai si Teodor Melescanu. Doar PD si UDMR au votat impotriva. (R.B.)
Senatorii juristii au dezbatut, azi, Legea ANI, sedinta fiind suspendata dupa ce mai multi parlamentari, in frunte cu Norica Nicolai (PNL) au constatat "neconstitutionalitatea" unui text privind aplicarea sanctiunilor disciplinare in cazurile averilor nejustificate sau conflictului de interese.
Parlamentarii au contestat textul
art. 21 care face referire la aplicarea sanctiunilor disciplinare in cazul in care se constata caracterul nejustificat al averii sau conflictul de interese.
"Nu vreau sa fac
nicio observatie acum, dar abia astept sa ridic exceptiile de neconstitutionalitate dupa ce legea va fi adoptata", a spus Antonie Iorgovan (PSD).
El a fost completat de Norica Nicolai (PNL), care a sustinut ca textul legii instaureaza regimul prezidential. "Textul aricolului 21 mi se pare excesiv. Presedintele nu are cum sa aplice sanctiuni pentru ca este neconstitutional. Riscam sa instauram un regim prezidential daca suntem de acord cu acest text", a afirmat senatorul liberal.
Norica Nicolai a fost sutinuta si de ceilalti membri ai Comisiei care au sustinut ca "tragerea la raspundere" a demnitarilor este reglementata prin lege, iar Agentia de Integritate nu este deasupra Constitutiei.
In cele din urma, presedintele Comisiei, Peter Ekcstein Kovacs (UDMR), a suspendat sedinta, solicitind reprezentantului Guvernului ca in 24 de ore sa vina cu modificarile care se impun.
Potrivit textului Legii ANI, "actul prin care se constata caracterul nejustificat al averii sau al unei parti a acesteia sau prin care se constata conflictul de interese se publica pe pagina de internet a Agentiei si se comunica, in termen de zece zile, organelor care aplica sanctiuni disciplinare sau care dispun revocarea, destituirea sau eliberarea din functie, precum si organelor fiscale
competente. Agentia va comunica, de asemenea, actul de constatare pentru presedintele Rominiei, pentru premier si Parlamentului".
Totodata, in text se precizeaza ca presedintele, la propunerea premierului, poate elibera din functie un ministru daca acesta intra sub incidenta Legii ANI.
Parlamentarii au contestat textul
art. 21 care face referire la aplicarea sanctiunilor disciplinare in cazul in care se constata caracterul nejustificat al averii sau conflictul de interese.
"Nu vreau sa fac
nicio observatie acum, dar abia astept sa ridic exceptiile de neconstitutionalitate dupa ce legea va fi adoptata", a spus Antonie Iorgovan (PSD).
El a fost completat de Norica Nicolai (PNL), care a sustinut ca textul legii instaureaza regimul prezidential. "Textul aricolului 21 mi se pare excesiv. Presedintele nu are cum sa aplice sanctiuni pentru ca este neconstitutional. Riscam sa instauram un regim prezidential daca suntem de acord cu acest text", a afirmat senatorul liberal.
Norica Nicolai a fost sutinuta si de ceilalti membri ai Comisiei care au sustinut ca "tragerea la raspundere" a demnitarilor este reglementata prin lege, iar Agentia de Integritate nu este deasupra Constitutiei.
In cele din urma, presedintele Comisiei, Peter Ekcstein Kovacs (UDMR), a suspendat sedinta, solicitind reprezentantului Guvernului ca in 24 de ore sa vina cu modificarile care se impun.
Potrivit textului Legii ANI, "actul prin care se constata caracterul nejustificat al averii sau al unei parti a acesteia sau prin care se constata conflictul de interese se publica pe pagina de internet a Agentiei si se comunica, in termen de zece zile, organelor care aplica sanctiuni disciplinare sau care dispun revocarea, destituirea sau eliberarea din functie, precum si organelor fiscale
competente. Agentia va comunica, de asemenea, actul de constatare pentru presedintele Rominiei, pentru premier si Parlamentului".
Totodata, in text se precizeaza ca presedintele, la propunerea premierului, poate elibera din functie un ministru daca acesta intra sub incidenta Legii ANI.
Actuali si fosti sefi ai serviciilor de informatii s-au perindat, ieri, pe la comisia de ancheta a "neconstitutionalitatilor" comise de Traian Basescu. Audierile au fost secrete, pe motiv ca presa ar putea asista la "discutii intime
, cu caracter nepublic, care au existat intre presedintele Romaniei si sefii serviciilor de informatii", dupa cum a explicat din start purtatorul de cuvant al comisiei, peremistul Valentin Dinescu. Senatorul PRM era gata sa-i dea afara din sala si pe membrii Comisiei care nu aveau certificat ORNISS, precum liberalul Crin Antonescu sau udemeristul Mate Andras Levente. Ambii au ramas in sala. La comisie au venit fostul si actualul sef al SRI, Radu Timofte si George Maior, directorul SIE Claudiu Saftoiu si fostul ministru al Apararii Teodor Atanasiu.
Tema audierilor a fost interceptarea telefoanelor de catre servicii si felul in care presedintele si premierul primesc informari din partea serviciilor speciale. Cel mai vorbaret, la iesirea din sala, a fost Radu Timofte. Acesta a infirmat ca fostul ministru al Economiei Codrut Seres ar fi fost interceptat de SRI. In schimb, Timofte s-a aratat contrariat de faptul ca unele informari trimise catre autoritati nu au fost returnate serviciului
, ci au capatat o destinatie necunoscuta: "Informatia, odata transmisa, dupa un timp
trebuie sa fie returnata serviciului. Sunt dese cazurile cand au ramas restante foarte multe informari care nu au fost transmise. Oare unde au ajuns?"
Actualul sef al SRI George Maior a repetat si el ca Seres nu a fost ascultat de SRI.
Cat despre informarile serviciului catre presedinte si premier, Maior a spus ca acestea se realizeaza in mod echilibrat, lasand totusi sa se inteleaga ca seful Executivului ar fi primit mai multe rapoarte de la servicii. Cel mai misterios dintre toti a fost Claudiu Saftoiu, seful SIE care a refuzat orice dialog cu presa dupa audieri. Surse din Comisie spun ca Saftoiu era nervos pentru ca ar fi fost nevoit ca, sub presiunea intrebarilor, sa recunoasca in comisie faptul ca ar fi aprobat interceptari telefonice fara baza legala, iar acest lucru se va consemna in raportul final. O alta sursa din comisia de ancheta sustine, mai mult, ca seful SIE ar fi marturisit ca serviciul pe care il conduce detine tehnici de interceptari telefonice si ca ascultarile pe care le-a decis au fost efectuate cu mandat de la procuror (desi legea prevede obligativitatea unui mandat judecatoresc). De asemenea, potrivit legii, doar SRI poate face aceste interceptari. Anchetatorii n-au reusit sa obtina nimic incriminator pentru seful statului de la fostul ministru al Apararii Teodor Atanasiu, care s-a limitat sa se planga de felul in care a fost suspendat din functie de comisia de la Cotroceni.
, cu caracter nepublic, care au existat intre presedintele Romaniei si sefii serviciilor de informatii", dupa cum a explicat din start purtatorul de cuvant al comisiei, peremistul Valentin Dinescu. Senatorul PRM era gata sa-i dea afara din sala si pe membrii Comisiei care nu aveau certificat ORNISS, precum liberalul Crin Antonescu sau udemeristul Mate Andras Levente. Ambii au ramas in sala. La comisie au venit fostul si actualul sef al SRI, Radu Timofte si George Maior, directorul SIE Claudiu Saftoiu si fostul ministru al Apararii Teodor Atanasiu.
Tema audierilor a fost interceptarea telefoanelor de catre servicii si felul in care presedintele si premierul primesc informari din partea serviciilor speciale. Cel mai vorbaret, la iesirea din sala, a fost Radu Timofte. Acesta a infirmat ca fostul ministru al Economiei Codrut Seres ar fi fost interceptat de SRI. In schimb, Timofte s-a aratat contrariat de faptul ca unele informari trimise catre autoritati nu au fost returnate serviciului
, ci au capatat o destinatie necunoscuta: "Informatia, odata transmisa, dupa un timp
trebuie sa fie returnata serviciului. Sunt dese cazurile cand au ramas restante foarte multe informari care nu au fost transmise. Oare unde au ajuns?"
Actualul sef al SRI George Maior a repetat si el ca Seres nu a fost ascultat de SRI.
Cat despre informarile serviciului catre presedinte si premier, Maior a spus ca acestea se realizeaza in mod echilibrat, lasand totusi sa se inteleaga ca seful Executivului ar fi primit mai multe rapoarte de la servicii. Cel mai misterios dintre toti a fost Claudiu Saftoiu, seful SIE care a refuzat orice dialog cu presa dupa audieri. Surse din Comisie spun ca Saftoiu era nervos pentru ca ar fi fost nevoit ca, sub presiunea intrebarilor, sa recunoasca in comisie faptul ca ar fi aprobat interceptari telefonice fara baza legala, iar acest lucru se va consemna in raportul final. O alta sursa din comisia de ancheta sustine, mai mult, ca seful SIE ar fi marturisit ca serviciul pe care il conduce detine tehnici de interceptari telefonice si ca ascultarile pe care le-a decis au fost efectuate cu mandat de la procuror (desi legea prevede obligativitatea unui mandat judecatoresc). De asemenea, potrivit legii, doar SRI poate face aceste interceptari. Anchetatorii n-au reusit sa obtina nimic incriminator pentru seful statului de la fostul ministru al Apararii Teodor Atanasiu, care s-a limitat sa se planga de felul in care a fost suspendat din functie de comisia de la Cotroceni.
Producatorul de adezivi si materiale pentru constructii a actionat in judecata compania Henkel Romania, pentru incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala.
Baumix a actionat in judecata compania Henkel Romania, pentru incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala, prin folosirea unui slogan si a designului unor produse
lansate de Baumix, se arata intr-un comunicat al companiei. "Baumix a inregistrat la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci - OSIM, in 2004, alaturi de numele brandului si sloganul "pentru profesionisti", cat si designul sacilor de ambalaj pentru adezivi, gleturi si alte produse apartinand companiei", se arata in comunicatul Baumix. Ulterior, Henkel a lansat pe piata saci cu adezivi marca Ceresit, "cu un design copiat dupa cel al sacilor Baumix" si a inceput sa promoveze marca Ceresit prin sloganul "Ceresit, pentru profesionisti", conform Baumix.
In urma acestor operatiuni, vanzarile produselor Baumix au inregistrat o stagnare.
Potrivit directorului general al Baumix, Augustin Russu, compania Henkel a fost avertizata in scris pentru solutionarea problemei, insa nu a raspuns solicitarii firmei.
"Faptul ca ne-au fost copiate ambalajele este nepermis moral, dar, in plus
, am decis sa actionam in judecata compania Henkel pentru ca incalcarea proprietatii intelectuale ne-a cauzat mari prejudicii in planul imaginii si ne-a afectat vanzarile. Le-am semnalat acest lucru in scris, am incercat sa gasim o solutie, astfel incat sa-si retraga sacii cu design copiat
dupa ambalajele noastre, dar ne-am lovit de o tacere vinovata", a declarat Russu in comunicat.
Potrivit Baumix, Henkel a fost implicata, anterior, intr-un caz similar, fiind nevoita sa retraga de pe ambalajele proprii de detergenti un simbol utilizat de firma Benckiser.
Baumix a fost infiintata in 2004 si are actionariat integral romanesc. Firma are sediul social in judetul Ilfov si are o unitate de productie la Ploiesti.
La finele anului trecut, producatorul de materiale de constructii Henkel Bautechnik Romania si firma de bunuri de larg consum Henkel Romania au fuzionat, compania rezultata pastrand structura organizationala pe divizii si personalul celor doua societati.
Compania Henkel Romania a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 370 milioane lei (peste 100 de milioane euro), in crestere cu 34%, si un profit inainte de deducerea dobanzilor si a taxelor de 13,5 milioane euro. Potrivit firmei, cea mai mare crestere a fost inregistrata de divizia de adezivi comerciali si profesionali, cu marca Ceresit.
Baumix a actionat in judecata compania Henkel Romania, pentru incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala, prin folosirea unui slogan si a designului unor produse
lansate de Baumix, se arata intr-un comunicat al companiei. "Baumix a inregistrat la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci - OSIM, in 2004, alaturi de numele brandului si sloganul "pentru profesionisti", cat si designul sacilor de ambalaj pentru adezivi, gleturi si alte produse apartinand companiei", se arata in comunicatul Baumix. Ulterior, Henkel a lansat pe piata saci cu adezivi marca Ceresit, "cu un design copiat dupa cel al sacilor Baumix" si a inceput sa promoveze marca Ceresit prin sloganul "Ceresit, pentru profesionisti", conform Baumix.
In urma acestor operatiuni, vanzarile produselor Baumix au inregistrat o stagnare.
Potrivit directorului general al Baumix, Augustin Russu, compania Henkel a fost avertizata in scris pentru solutionarea problemei, insa nu a raspuns solicitarii firmei.
"Faptul ca ne-au fost copiate ambalajele este nepermis moral, dar, in plus
, am decis sa actionam in judecata compania Henkel pentru ca incalcarea proprietatii intelectuale ne-a cauzat mari prejudicii in planul imaginii si ne-a afectat vanzarile. Le-am semnalat acest lucru in scris, am incercat sa gasim o solutie, astfel incat sa-si retraga sacii cu design copiat
dupa ambalajele noastre, dar ne-am lovit de o tacere vinovata", a declarat Russu in comunicat.
Potrivit Baumix, Henkel a fost implicata, anterior, intr-un caz similar, fiind nevoita sa retraga de pe ambalajele proprii de detergenti un simbol utilizat de firma Benckiser.
Baumix a fost infiintata in 2004 si are actionariat integral romanesc. Firma are sediul social in judetul Ilfov si are o unitate de productie la Ploiesti.
La finele anului trecut, producatorul de materiale de constructii Henkel Bautechnik Romania si firma de bunuri de larg consum Henkel Romania au fuzionat, compania rezultata pastrand structura organizationala pe divizii si personalul celor doua societati.
Compania Henkel Romania a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 370 milioane lei (peste 100 de milioane euro), in crestere cu 34%, si un profit inainte de deducerea dobanzilor si a taxelor de 13,5 milioane euro. Potrivit firmei, cea mai mare crestere a fost inregistrata de divizia de adezivi comerciali si profesionali, cu marca Ceresit.
Cea mai mare cantitate cumparata de la o singura persoana - 3 kg
"BCR a cumparat de la populatie si firme, in ultimii doi ani, aproximativ 200 de kilograme
de aur. Cea mai mare achizitie de aur pe care am facut-o a fost o cantitate de 3 kilograme, de fapt o colectie de monede. Deocamdata, suntem singura institutie de credit care ofera acest serviciu
", ne-a declarat ieri Cornel Cojocaru, directorul de imagine al BCR - Erste. Suma pe care a primit-o detinatorul celor 3 kg de aur se apropie de 1,5 miliarde de lei vechi, la un curs al aurului platit de BCR-Erste de 47,1 lei/gr. Cojocaru mai spune ca evidentele arata ca cei care se adreseaza BCR - Erste pentru a vinde metalul pretios sunt de regula barbati, cu varsta cuprinsa intre 40-50 de ani.
"De regula, e vorba de vanzarea unor bijuterii din aur, dar avem cazuri in care colectionarii renunta la colectiile numismatice sau situatii in care mostenesc diverse obiecte de aur la care doresc sa renunte", a mai precizat Cojocaru. Banca a lansat achizitia de aur in decembrie 2004, iar in prezent produsul
este disponibil in 16 unitati BCR, cea mai recenta unitate cu acest profil fiind sucursala judeteana Vaslui. Potrivit directorului de imagine, BCR va mai deschide in perioada imediat urmatoare asemenea sucursale in alte 4 judete: Hunedoara, Maramures, Prahova si Satu Mare. BCR afiseaza zilnic, pe langa cursul valutar de la casele de schimb, si cursul de cumparare pentru aurul de 24 karate. In situatia in care clientul vinde aur inferior celui de 24 de karate, suma in lei ce se elibereaza este corespunzatoare numarului de karate respectiv. BCR nu cumpara aur cu mai putin de 14 karate si nici alte metale sau pietre pretioase.
"BCR a cumparat de la populatie si firme, in ultimii doi ani, aproximativ 200 de kilograme
de aur. Cea mai mare achizitie de aur pe care am facut-o a fost o cantitate de 3 kilograme, de fapt o colectie de monede. Deocamdata, suntem singura institutie de credit care ofera acest serviciu
", ne-a declarat ieri Cornel Cojocaru, directorul de imagine al BCR - Erste. Suma pe care a primit-o detinatorul celor 3 kg de aur se apropie de 1,5 miliarde de lei vechi, la un curs al aurului platit de BCR-Erste de 47,1 lei/gr. Cojocaru mai spune ca evidentele arata ca cei care se adreseaza BCR - Erste pentru a vinde metalul pretios sunt de regula barbati, cu varsta cuprinsa intre 40-50 de ani.
"De regula, e vorba de vanzarea unor bijuterii din aur, dar avem cazuri in care colectionarii renunta la colectiile numismatice sau situatii in care mostenesc diverse obiecte de aur la care doresc sa renunte", a mai precizat Cojocaru. Banca a lansat achizitia de aur in decembrie 2004, iar in prezent produsul
este disponibil in 16 unitati BCR, cea mai recenta unitate cu acest profil fiind sucursala judeteana Vaslui. Potrivit directorului de imagine, BCR va mai deschide in perioada imediat urmatoare asemenea sucursale in alte 4 judete: Hunedoara, Maramures, Prahova si Satu Mare. BCR afiseaza zilnic, pe langa cursul valutar de la casele de schimb, si cursul de cumparare pentru aurul de 24 karate. In situatia in care clientul vinde aur inferior celui de 24 de karate, suma in lei ce se elibereaza este corespunzatoare numarului de karate respectiv. BCR nu cumpara aur cu mai putin de 14 karate si nici alte metale sau pietre pretioase.
Desi terenurile agricole din Romania sunt cele mai ieftine din Europa, micii agricultori risca sa dispara din cauza cheltuielilor si a taxelor carora trebuie sa le faca fata. Exista voci, atat in randul taranilor, cat si al agentilor imobiliari, care sustin ca impozitele din domeniul funciar sunt mult prea mari comparativ cu cele din domeniul imobiliar. Oamenii politici, dimpotriva, considera ca impozitele din domeniul agricol au menirea sa duca la circulatia terenurilor, la asociere si, in final, la cultivarea terenurilor, in cazul in care proprietarii nu au posibilitati financiare.
In Romania exista aproximativ 4,3
milioane de ferme la limita subzistentei, ceea ce reprezinta jumatate din cele noua milioane cate are Uniunea Europeana. Cel mai greu loviti de aderarea la UE sunt cei aproximativ un milion de mici producatori. Fermele lor nu sunt destul de mari pentru a ramane competitive, spre deosebire de cele comerciale mari, producatoare de cereale, care se simt deja confortabil pe piata. Mai mult, asteapta sa se dezvolte cu ajutorul fondurilor pentru
dezvoltare rurala, in valoare totala de 7,5 miliarde de euro, pe care Romania le va primi pana la sfarsitul anului 2013. Guvernul incurajeaza consolidarea fermelor, oferind anual o renta de 100 de euro pe hectar proprietarilor batrani care isi vand pamantul si 50 de euro celor care il dau in arenda. Deja 23.000 de ferme au fost atrase in acest program, transferand drepturile de proprietate asupra a mai mult de 135.000 de hectare.
Silvestri: Impozitul funciar, mult prea mare
Artur Silvestri, analist imobiliar, considera insa ca impozitele din domeniul funciar sunt mult prea mari, raportat la lipsa de bani a taranilor, si este convins ca au fost stabilite la acest nivel special pentru a-i forta sa-si vanda proprietatile. Silvestri calculeaza, cu creionul pe hartie, cat il costa pe taran sa infiinteze o cultura: "10-12 milioane de lei pe hectar! Cat poate castiga un taran din cultivarea pamantului? 2,5 milioane de lei la hectar, in anii medii, si plateste un impozit de 2 la suta pe hectar, ceea ce inseamna foarte mult, in valori relative". Concluzia lui Silvestri este ca "impozitul pe hectar este de 2 la suta (din ceea ce castiga taranul - n.n.), in vreme ce un imobil de 350.000 de euro nu este impozitat cu 2 la suta din valoare! Fanetele - motorul zootehniei - sunt impozitate, in conditiile in care nu produc nimic, dar pe mana marilor combinatori pot deveni obiect de natura imobiliara", semnaleaza analistul imobiliar.
Perspectiva europeana
Gabriel Zamfir, deputat PNL, considera ca "terenurile agricole sunt acum subevaluate, ceea ce face ca impozitul sa nu fie chiar asa de mare". Zamfir nu exclude ca "legiuitorul sa fi avut in vedere o politica la nivel national care sa poata contribui la comasarea terenurilor, pentru a face posibil accesul la finantari". Cat priveste discriminarea pe care o semnaleaza unii in cazul impozitelor pentru imobile, Gabriel Zamfir se declara adeptul impozitarii generale a proprietatilor. Asta si pentru ca "nu putem sa facem altfel decat se practica pe piata UE. Trebuie sa ajustam procedurile potrivit acestor practici".
La randul sau, si Ionesie Ghiorghioni, deputat PD, membru in Comisia pentru agricultura, considera ca, din perspectiva europeana de a lucra pamantul, acest impozit este simbolic. "Trebuie sa indemnam proprietarii inclusiv la asocieri, pentru a reusi sa incaseze subventiile care vin pentru ei si sa nu simta povara", considera Ghiorghioni.
Valoarea de piata, prin evaluari certificate
Pentru evaluarea corecta a proprietatilor funciare, cea mai buna solutie, in opinia deputatului PNL Gabriel Zamfir, ar fi recurgerea la serviciul
evaluatorilor profesionisti. Pe piata exista deja Agentia Nationala a Evaluatorilor din Romania, care lucreaza potrivit standardelor internationale in domeniu. Zamfir crede ca ar trebui ca fiecare administratie financiara, primarie sa faca licitatii si sa angajeze firme de expertiza in evaluare, care sa stabileasca valoarea de piata pentru proprietati sau sa dea posibilitatea oricarui cetatean sa se prezinte la administratiile financiare si primarii cu o astfel de evaluare a proprietatii sale
. Impozitarea ar urma sa se faca raportat la valoarea stabilita de experti. In plus
, spune Zamfir, primariile ar trebui sa aiba posibilitatea - potrivit unor strategii locale - sa creasca sau sa reduca impozitele pentru investitii, in functie de valoarea de baza. Asta ar face ca o persoana care locuieste intr-o cladire foarte costisitoare si nu-si permite sa plateasca un impozit mare, sa plece pur simplu, sa se mute si sa locuiasca acolo unde poate plati. Un proprietar de patru camere in centrul Bucurestiului, intr-un imobil foarte vechi si foarte scump, de exemplu de 250.000 de euro, ar trebui sa plateasca un impozit pe masura! Nimeni si nimic nu-l impiedica sa-l vanda si sa se mute intr-o zona, acolo unde poate plati, eventual la periferie. "Asa poate plati si taxele, poate sa-si renoveze casa si sa faca imbunatatiri, iar orasul nu ar mai arata ca acum, paraginit. Daca vrem sa fim populisti, spunem altfel. Dar, daca vrem sa ne plangem ca avem orasele asa paraginite si ca nu putem plati costurile, continuam asa. Daca insa vrem sa schimbam, lasam din mandrie si ne mutam", conchide Zamfir.
In Romania exista aproximativ 4,3
milioane de ferme la limita subzistentei, ceea ce reprezinta jumatate din cele noua milioane cate are Uniunea Europeana. Cel mai greu loviti de aderarea la UE sunt cei aproximativ un milion de mici producatori. Fermele lor nu sunt destul de mari pentru a ramane competitive, spre deosebire de cele comerciale mari, producatoare de cereale, care se simt deja confortabil pe piata. Mai mult, asteapta sa se dezvolte cu ajutorul fondurilor pentru
dezvoltare rurala, in valoare totala de 7,5 miliarde de euro, pe care Romania le va primi pana la sfarsitul anului 2013. Guvernul incurajeaza consolidarea fermelor, oferind anual o renta de 100 de euro pe hectar proprietarilor batrani care isi vand pamantul si 50 de euro celor care il dau in arenda. Deja 23.000 de ferme au fost atrase in acest program, transferand drepturile de proprietate asupra a mai mult de 135.000 de hectare.
Silvestri: Impozitul funciar, mult prea mare
Artur Silvestri, analist imobiliar, considera insa ca impozitele din domeniul funciar sunt mult prea mari, raportat la lipsa de bani a taranilor, si este convins ca au fost stabilite la acest nivel special pentru a-i forta sa-si vanda proprietatile. Silvestri calculeaza, cu creionul pe hartie, cat il costa pe taran sa infiinteze o cultura: "10-12 milioane de lei pe hectar! Cat poate castiga un taran din cultivarea pamantului? 2,5 milioane de lei la hectar, in anii medii, si plateste un impozit de 2 la suta pe hectar, ceea ce inseamna foarte mult, in valori relative". Concluzia lui Silvestri este ca "impozitul pe hectar este de 2 la suta (din ceea ce castiga taranul - n.n.), in vreme ce un imobil de 350.000 de euro nu este impozitat cu 2 la suta din valoare! Fanetele - motorul zootehniei - sunt impozitate, in conditiile in care nu produc nimic, dar pe mana marilor combinatori pot deveni obiect de natura imobiliara", semnaleaza analistul imobiliar.
Perspectiva europeana
Gabriel Zamfir, deputat PNL, considera ca "terenurile agricole sunt acum subevaluate, ceea ce face ca impozitul sa nu fie chiar asa de mare". Zamfir nu exclude ca "legiuitorul sa fi avut in vedere o politica la nivel national care sa poata contribui la comasarea terenurilor, pentru a face posibil accesul la finantari". Cat priveste discriminarea pe care o semnaleaza unii in cazul impozitelor pentru imobile, Gabriel Zamfir se declara adeptul impozitarii generale a proprietatilor. Asta si pentru ca "nu putem sa facem altfel decat se practica pe piata UE. Trebuie sa ajustam procedurile potrivit acestor practici".
La randul sau, si Ionesie Ghiorghioni, deputat PD, membru in Comisia pentru agricultura, considera ca, din perspectiva europeana de a lucra pamantul, acest impozit este simbolic. "Trebuie sa indemnam proprietarii inclusiv la asocieri, pentru a reusi sa incaseze subventiile care vin pentru ei si sa nu simta povara", considera Ghiorghioni.
Valoarea de piata, prin evaluari certificate
Pentru evaluarea corecta a proprietatilor funciare, cea mai buna solutie, in opinia deputatului PNL Gabriel Zamfir, ar fi recurgerea la serviciul
evaluatorilor profesionisti. Pe piata exista deja Agentia Nationala a Evaluatorilor din Romania, care lucreaza potrivit standardelor internationale in domeniu. Zamfir crede ca ar trebui ca fiecare administratie financiara, primarie sa faca licitatii si sa angajeze firme de expertiza in evaluare, care sa stabileasca valoarea de piata pentru proprietati sau sa dea posibilitatea oricarui cetatean sa se prezinte la administratiile financiare si primarii cu o astfel de evaluare a proprietatii sale
. Impozitarea ar urma sa se faca raportat la valoarea stabilita de experti. In plus
, spune Zamfir, primariile ar trebui sa aiba posibilitatea - potrivit unor strategii locale - sa creasca sau sa reduca impozitele pentru investitii, in functie de valoarea de baza. Asta ar face ca o persoana care locuieste intr-o cladire foarte costisitoare si nu-si permite sa plateasca un impozit mare, sa plece pur simplu, sa se mute si sa locuiasca acolo unde poate plati. Un proprietar de patru camere in centrul Bucurestiului, intr-un imobil foarte vechi si foarte scump, de exemplu de 250.000 de euro, ar trebui sa plateasca un impozit pe masura! Nimeni si nimic nu-l impiedica sa-l vanda si sa se mute intr-o zona, acolo unde poate plati, eventual la periferie. "Asa poate plati si taxele, poate sa-si renoveze casa si sa faca imbunatatiri, iar orasul nu ar mai arata ca acum, paraginit. Daca vrem sa fim populisti, spunem altfel. Dar, daca vrem sa ne plangem ca avem orasele asa paraginite si ca nu putem plati costurile, continuam asa. Daca insa vrem sa schimbam, lasam din mandrie si ne mutam", conchide Zamfir.
Bancile vor tine cont de facturi si alte obligatii
Noul regulament de creditare aprobat de Banca Nationala obliga institutiile de credit sa includa in reglementarile interne categoriile de cheltuieli care se deduc din veniturile eligibile pentru determinarea gradului total de indatorare.
Astfel, bancile vor trebui sa introduca in normele de creditare a populatiei atat veniturile eligibile, precum si o serie de cheltuieli minime care vor fi eliminate din castiguri pentru a calcula gradul de indatorare.
Conform noilor norme, gradul de indatorare nu va mai fi calculat la totalul veniturilor familiale, ci la nivelul rezultat dupa scaderea anumitor cheltuieli. Astfel, Regulamentul BNR precizeaza ca din veniturile totale vor fi scazute cel putin cheltuielile de subzistenta si celelalte angajamente de plata, exceptand creditul. Cu toate ca in normele BNR nu sunt mentionate angajamentele de plata, se deduce faptul ca trebuie cuprinse macar suma facturilor
lunare sau alte obligatii certe, periodice.
Gradul de indatorare, diferentiat pe categorii de clientela
Totodata, nivelurile maxime admise pentru gradul total de indatorare vor fi diferentiate pe categorii de clientela, bancile obligandu-se sa fundamenteze limitele stabilite.
Gradul total de indatorare se va calcula ca pondere a angajamentelor totale de plata decurgand din credite sau alte finantari rambursabile in totalul veniturile acceptate, din care au fost deduse cheltuielile minime.
Institutiile de credit vor include in norme veniturile considerate eligibile, diferentiat pe categorii de clientela. De asemenea, normele interne vor preciza coeficienti de ajustare in functie de gradul de certitudine si de caracterul de permanenta al veniturilor.
Bancile vor defini categorii de risc de nerambursare
Conform noilor norme, trebuie precizate categoriile de clienti eligibili pentru finantare si procedura de clasificare a clientelei-tinta. Bancile vor defini categorii de risc de nerambursare, in functie de profilul de risc al fiecarei institutii de credit.
In plus
, institutiile de credit vor realiza o metodologie privind reconsiderarea periodica a coeficientilor de ajustare a veniturilor admise pentru gradul de indatorare.
Bancile vor acorda populatiei imprumuturile pe baza reglementarilor proprii care vor fi in prealabil validate de Directia Supraveghere a BNR. Institutiile de credit vor opera, pana la validare, conform reglementarilor in vigoare. Ele vor aplica un nivel maxim de indatorare de 40% din totalul veniturilor.
Responsabilitatea bancilor va creste odata cu adoptarea normelor BNR, iar in ceea ce priveste solutiile bancilor comerciale in domeniul creditarii, acestea trebuie sa fie flexibile.
Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a hotarat, in urma cu doua saptamani, sa nu mai impuna bancilor comerciale sa limiteze rata lunara la 35% din veniturile clientului, in cazul creditelor imobiliare, sau 30% in cazul celor de consum. BNR a impus, anul trecut, prin Norma 20, anumite limite pentru acordarea unui singur credit. In cazul in care o persoana dorea contractarea unui credit pentru investitii imobiliare, suma totala ce trebuia platita lunar trebuia sa nu depaseasca 35% din veniturile nete ale respectivei persoane si, dupa caz, ale familiei sale
. De asemenea, pentru creditele de consum, aceasta cifra era de 30%. Creditul de consum include si leasingul financiar. Suma tuturor creditelor contractate de client nu trebuia sa fie mai mare de 40% din totalul veniturilor.
Membrii Consiliului de Administratie au semnat joi, 8 martie, regulamentul si l-au transmis, luni, 12 martie, la Monitorul Oficial, urmand sa intre in vigoare la trei zile de la publicare.
Bancile au inceput deja sa faca diverse scenarii
Bancile comerciale "au scos de la sertar" vechile norme interne, pe care le foloseau inainte de introducerea restrictiilor BNR, in urma cu doi ani. Bancile vor adapta vechile norme la conditiile prezente de piata. Ele au inceput deja sa conceapa diverse scenarii. Astfel, bancherii au anuntat imediat dupa decizia Bancii Centrale ca vor relaxa conditiile de creditare pentru persoanele cu venituri ridicate, dar si pentru finantarile imobiliare cu active noi.
Dupa cresteri de aproape 100% in 2004 si 2005, creditele atrase de populatie si-au mentinut trendul ascendent si anul trecut. In acest fel, valoarea imprumuturilor totale pentru persoane fizice s-a apropiat de 40 de miliarde lei, cu 81% mai mult fata de anul 2005.
In luna decembrie a anului trecut, finantarile in lei primite de populatie au atins un nivel de 23,08 miliarde de lei, in crestere cu 93,2% fata de 2005, iar imprumuturile in valuta au inregistrat o crestere pana la 16,18 miliarde lei.
Noul regulament de creditare aprobat de Banca Nationala obliga institutiile de credit sa includa in reglementarile interne categoriile de cheltuieli care se deduc din veniturile eligibile pentru determinarea gradului total de indatorare.
Astfel, bancile vor trebui sa introduca in normele de creditare a populatiei atat veniturile eligibile, precum si o serie de cheltuieli minime care vor fi eliminate din castiguri pentru a calcula gradul de indatorare.
Conform noilor norme, gradul de indatorare nu va mai fi calculat la totalul veniturilor familiale, ci la nivelul rezultat dupa scaderea anumitor cheltuieli. Astfel, Regulamentul BNR precizeaza ca din veniturile totale vor fi scazute cel putin cheltuielile de subzistenta si celelalte angajamente de plata, exceptand creditul. Cu toate ca in normele BNR nu sunt mentionate angajamentele de plata, se deduce faptul ca trebuie cuprinse macar suma facturilor
lunare sau alte obligatii certe, periodice.
Gradul de indatorare, diferentiat pe categorii de clientela
Totodata, nivelurile maxime admise pentru gradul total de indatorare vor fi diferentiate pe categorii de clientela, bancile obligandu-se sa fundamenteze limitele stabilite.
Gradul total de indatorare se va calcula ca pondere a angajamentelor totale de plata decurgand din credite sau alte finantari rambursabile in totalul veniturile acceptate, din care au fost deduse cheltuielile minime.
Institutiile de credit vor include in norme veniturile considerate eligibile, diferentiat pe categorii de clientela. De asemenea, normele interne vor preciza coeficienti de ajustare in functie de gradul de certitudine si de caracterul de permanenta al veniturilor.
Bancile vor defini categorii de risc de nerambursare
Conform noilor norme, trebuie precizate categoriile de clienti eligibili pentru finantare si procedura de clasificare a clientelei-tinta. Bancile vor defini categorii de risc de nerambursare, in functie de profilul de risc al fiecarei institutii de credit.
In plus
, institutiile de credit vor realiza o metodologie privind reconsiderarea periodica a coeficientilor de ajustare a veniturilor admise pentru gradul de indatorare.
Bancile vor acorda populatiei imprumuturile pe baza reglementarilor proprii care vor fi in prealabil validate de Directia Supraveghere a BNR. Institutiile de credit vor opera, pana la validare, conform reglementarilor in vigoare. Ele vor aplica un nivel maxim de indatorare de 40% din totalul veniturilor.
Responsabilitatea bancilor va creste odata cu adoptarea normelor BNR, iar in ceea ce priveste solutiile bancilor comerciale in domeniul creditarii, acestea trebuie sa fie flexibile.
Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a hotarat, in urma cu doua saptamani, sa nu mai impuna bancilor comerciale sa limiteze rata lunara la 35% din veniturile clientului, in cazul creditelor imobiliare, sau 30% in cazul celor de consum. BNR a impus, anul trecut, prin Norma 20, anumite limite pentru acordarea unui singur credit. In cazul in care o persoana dorea contractarea unui credit pentru investitii imobiliare, suma totala ce trebuia platita lunar trebuia sa nu depaseasca 35% din veniturile nete ale respectivei persoane si, dupa caz, ale familiei sale
. De asemenea, pentru creditele de consum, aceasta cifra era de 30%. Creditul de consum include si leasingul financiar. Suma tuturor creditelor contractate de client nu trebuia sa fie mai mare de 40% din totalul veniturilor.
Membrii Consiliului de Administratie au semnat joi, 8 martie, regulamentul si l-au transmis, luni, 12 martie, la Monitorul Oficial, urmand sa intre in vigoare la trei zile de la publicare.
Bancile au inceput deja sa faca diverse scenarii
Bancile comerciale "au scos de la sertar" vechile norme interne, pe care le foloseau inainte de introducerea restrictiilor BNR, in urma cu doi ani. Bancile vor adapta vechile norme la conditiile prezente de piata. Ele au inceput deja sa conceapa diverse scenarii. Astfel, bancherii au anuntat imediat dupa decizia Bancii Centrale ca vor relaxa conditiile de creditare pentru persoanele cu venituri ridicate, dar si pentru finantarile imobiliare cu active noi.
Dupa cresteri de aproape 100% in 2004 si 2005, creditele atrase de populatie si-au mentinut trendul ascendent si anul trecut. In acest fel, valoarea imprumuturilor totale pentru persoane fizice s-a apropiat de 40 de miliarde lei, cu 81% mai mult fata de anul 2005.
In luna decembrie a anului trecut, finantarile in lei primite de populatie au atins un nivel de 23,08 miliarde de lei, in crestere cu 93,2% fata de 2005, iar imprumuturile in valuta au inregistrat o crestere pana la 16,18 miliarde lei.
În timp
ce autorităţile nu se arată îngrijorate de situaţie, analiştii financiari autohtoni consideră că fenomenul este mult subestimat
Contrabanda cu bunuri contrafăcute, bancruta frauduloasă, ilegalităţile legate de taxe şi cele din domeniul creditelor de consum sunt principalele modalităţi de fraudă financiară întâlnite în România.
Acest fenomen este evaluat de Departamentul de Stat American la aproximativ 1,5 miliarde de dolari, anual. Autorităţile de la Bucureşti sunt de părere că situaţia nu este îngrijorătoare, în timp ce specialiştii în domeniu consideră că fenomenul este mult subestimat.
„România este o ţară de tranzit pentru traficul de droguri, arme, maşini furate şi de persoane, datorită poziţiei sale geografice. În plus
, ţara este vulnerabilă la fraudele financiare", se arată într-un raport realizat de o divizie a Departamentului de Stat American, care citează date ale Băncii Naţionale a României (BNR).
Economia subterană, 30% din PIB în 2000-2004
„Cifrele trebuie analizate într-o succesiune multianuală, doar aşa ne putem face o imagine completă. Raportată însă la PIB, cifra de 1,5 miliarde de dolari demonstrează că instituţiile abilitate îşi fac meseria", a declarat, ieri, pentru Adevărul, Adrian Cucu, comisarul general al Gărzii Financiare. De aceeaşi părere este şi fostul ministru al finanţelor, din perioada 2000-2004, Mihai Tănăsescu, moment în care economia subterană era estimată la aproximativ 30% din PIB. „La prima vedere este o cifră mare, dacă dacă se raportează la PIB, fenomenul nu este îngrijorător, procentul fiind de sub 1% din PIB", consideră Tănăsescu.
„Frauda fiscală este mult subestimată"
Potrivit raportului, iegalităţile legate de TVA reprezintă 10% din totalul fraudelor financiare, în scădere de la 45% în anii precedenţi, iar principalele modalităţi de fraudă financiară sunt contrabanda cu bunuri contrafăcute, bancruta frauduloasă, fraudele legate de taxe şi cele din domeniul creditelor de consum. Autorii raportului afirmă că una dintre sursele de spălare a banilor este traficul cu bunuri precum ţigarete, alcool, cafea sau alte produse
care sunt supuse taxării. „Estimările industriei privind nivelul total al contrabandei din domeniul tutunului este de aproximativ 15% din total piaţă, ceea ce înseamnă între 275 şi 300 de milioane de dolari, anul trecut", explică Gilda Lazăr, Corporate Affairs la JTI.
ce autorităţile nu se arată îngrijorate de situaţie, analiştii financiari autohtoni consideră că fenomenul este mult subestimat
Contrabanda cu bunuri contrafăcute, bancruta frauduloasă, ilegalităţile legate de taxe şi cele din domeniul creditelor de consum sunt principalele modalităţi de fraudă financiară întâlnite în România.
Acest fenomen este evaluat de Departamentul de Stat American la aproximativ 1,5 miliarde de dolari, anual. Autorităţile de la Bucureşti sunt de părere că situaţia nu este îngrijorătoare, în timp ce specialiştii în domeniu consideră că fenomenul este mult subestimat.
„România este o ţară de tranzit pentru traficul de droguri, arme, maşini furate şi de persoane, datorită poziţiei sale geografice. În plus
, ţara este vulnerabilă la fraudele financiare", se arată într-un raport realizat de o divizie a Departamentului de Stat American, care citează date ale Băncii Naţionale a României (BNR).
Economia subterană, 30% din PIB în 2000-2004
„Cifrele trebuie analizate într-o succesiune multianuală, doar aşa ne putem face o imagine completă. Raportată însă la PIB, cifra de 1,5 miliarde de dolari demonstrează că instituţiile abilitate îşi fac meseria", a declarat, ieri, pentru Adevărul, Adrian Cucu, comisarul general al Gărzii Financiare. De aceeaşi părere este şi fostul ministru al finanţelor, din perioada 2000-2004, Mihai Tănăsescu, moment în care economia subterană era estimată la aproximativ 30% din PIB. „La prima vedere este o cifră mare, dacă dacă se raportează la PIB, fenomenul nu este îngrijorător, procentul fiind de sub 1% din PIB", consideră Tănăsescu.
„Frauda fiscală este mult subestimată"
Potrivit raportului, iegalităţile legate de TVA reprezintă 10% din totalul fraudelor financiare, în scădere de la 45% în anii precedenţi, iar principalele modalităţi de fraudă financiară sunt contrabanda cu bunuri contrafăcute, bancruta frauduloasă, fraudele legate de taxe şi cele din domeniul creditelor de consum. Autorii raportului afirmă că una dintre sursele de spălare a banilor este traficul cu bunuri precum ţigarete, alcool, cafea sau alte produse
care sunt supuse taxării. „Estimările industriei privind nivelul total al contrabandei din domeniul tutunului este de aproximativ 15% din total piaţă, ceea ce înseamnă între 275 şi 300 de milioane de dolari, anul trecut", explică Gilda Lazăr, Corporate Affairs la JTI.
Luptele in noroi intre Basescu si Tariceanu urmaresc, probabil, sa concureze in ratingul televiziunilor emisiunile cu Andreea Marin si Mihaela Radulescu sau cu vrajitoarele care vad prin zid de la OTV. "Divertismentul" furnizat de politicieni, cu audienta indoielnica, este, insa, cea mai scumpa productie mondiala. El ii costa pe romani peste 9 milioane de euro zilnic, si asta socotind numai fondurile nerambursabile pe care UE s-a pregatit sa le acorde Romaniei incepand cu 1 ianuarie 2007. Lupta politica blocheaza, practic, administratia, raspunzatoare in cea mai mare parte de realizarea proiectelor ce pot fi finantate cu bani europeni. Si asa, Romania are, in termeni de performanta, o administratie mediocra.
Gherila politica o blocheaza de tot. S-ar putea spune ca publicul larg ar putea fi sacait cel mult de acest lucru. Cata vreme economia functioneaza, creditele pentru locuinta, masina sau televizor cu plasma se dau pe banda rulanta, nu ne intereseaza ce fac politicienii, decat daca privim meciul Basescu-Tariceanu ca pe un concurent la filmul cu Bruce Willis, care tot incearca sa moara si nu reuseste. Poate ca in Italia zilelor noastre, sau in America, sau in Germania, economia este cu adevarat independenta de politica. In Romania, inca nu. De exemplu, la nivel macro, se vorbeste ca fondurile de investitii si agentiile de rating sunt pe cale sa puna Bucurestiul pe stand-by. Investitiile straine directe nu vor mai atinge nivelul de anul trecut. BNR pomeneste despre o anumita presiune pe cursul leu-euro. De aici, o serie intreaga de parametri economici greu adusi de Mugur Isarescu la standarde europene ar putea sa o ia razna. In continuare,
la nivelul cetateanului obisnuit, aceste lucruri nu sunt vazute in legatura directa cu politicul si administratia. Poate ca un alt exemplu ar fi mai concludent. Numai in jurul Bucurestiului, pentru urmatorii doi ani, sunt in lucru sau sunt pe cale sa inceapa pana acum vreo 80 de noi cartiere, unele mici orasele-satelit.
E vorba despre mii si mii de apartamente, case, blocuri de birouri
si mall-uri. Firmele private vor investi peste 6 miliarde de euro in aceste constructii.
S-ar putea spune ca, in afara de betele in roate pe care administratia le pune in mod obisnuit realizarii oricarui proiect in Romania, mult rau nu se mai poate face. Ei bine, se poate. Aceste noi localitati nu sunt prevazute a fi racordate la retelele metropolitane de apa, canalizare, gaze
sau, pur si simplu, nu e prevazuta constructia de sosele incapatoare pentru accesul spre oras. Asta nu mai e treaba antreprenorilor, ci a alesilor locali, a celor care, in 17 ani, si-au aratat dincolo de vorbe masura competentei: 100 de kilometri de autostrada, Romania ocupand si la acest capitol ultimul loc in Europa. Acelasi fenomen se petrece in toate marile orase ale Romaniei, unde cresterea economica se face simtita. Prin legi aberante, politicul a blocat si mai mult o administratie in general incompetenta si dedata la coruptie. Noua lege a achizitiilor publice duce procedurile de licitatie la un termen de 450 de zile. La sfarsit, tot Euroconstruct sau UMB Spedition vor castiga. Dar, pentru a construi o sosea, mai au si ei nevoie de inca doi ani si inca vreo zece s-o tot repare. Spania, Portugalia, Grecia si, mai nou, Slovacia sau tarile baltice si-au folosit toata energia
dupa aderare pentru a pune in practica politici macro si a-si intari administratia astfel incat cetateanul sa beneficieze de civilizatie. Orice roman care are zece milioane de lei salariu in mana ar trebui sa stie ca inca zece milioane ii plateste pentru salariul presedintelui, al premierului, al parlamentarilor, al functionarilor publici si pentru a avea scoli, spitale, ordine si curatenie. In Romania de astazi, cu Europa de fata, tot ceea ce primeste in schimb este circul dezgustator de pe ecranele televizoarelor.
Gherila politica o blocheaza de tot. S-ar putea spune ca publicul larg ar putea fi sacait cel mult de acest lucru. Cata vreme economia functioneaza, creditele pentru locuinta, masina sau televizor cu plasma se dau pe banda rulanta, nu ne intereseaza ce fac politicienii, decat daca privim meciul Basescu-Tariceanu ca pe un concurent la filmul cu Bruce Willis, care tot incearca sa moara si nu reuseste. Poate ca in Italia zilelor noastre, sau in America, sau in Germania, economia este cu adevarat independenta de politica. In Romania, inca nu. De exemplu, la nivel macro, se vorbeste ca fondurile de investitii si agentiile de rating sunt pe cale sa puna Bucurestiul pe stand-by. Investitiile straine directe nu vor mai atinge nivelul de anul trecut. BNR pomeneste despre o anumita presiune pe cursul leu-euro. De aici, o serie intreaga de parametri economici greu adusi de Mugur Isarescu la standarde europene ar putea sa o ia razna. In continuare,
la nivelul cetateanului obisnuit, aceste lucruri nu sunt vazute in legatura directa cu politicul si administratia. Poate ca un alt exemplu ar fi mai concludent. Numai in jurul Bucurestiului, pentru urmatorii doi ani, sunt in lucru sau sunt pe cale sa inceapa pana acum vreo 80 de noi cartiere, unele mici orasele-satelit.
E vorba despre mii si mii de apartamente, case, blocuri de birouri
si mall-uri. Firmele private vor investi peste 6 miliarde de euro in aceste constructii.
S-ar putea spune ca, in afara de betele in roate pe care administratia le pune in mod obisnuit realizarii oricarui proiect in Romania, mult rau nu se mai poate face. Ei bine, se poate. Aceste noi localitati nu sunt prevazute a fi racordate la retelele metropolitane de apa, canalizare, gaze
sau, pur si simplu, nu e prevazuta constructia de sosele incapatoare pentru accesul spre oras. Asta nu mai e treaba antreprenorilor, ci a alesilor locali, a celor care, in 17 ani, si-au aratat dincolo de vorbe masura competentei: 100 de kilometri de autostrada, Romania ocupand si la acest capitol ultimul loc in Europa. Acelasi fenomen se petrece in toate marile orase ale Romaniei, unde cresterea economica se face simtita. Prin legi aberante, politicul a blocat si mai mult o administratie in general incompetenta si dedata la coruptie. Noua lege a achizitiilor publice duce procedurile de licitatie la un termen de 450 de zile. La sfarsit, tot Euroconstruct sau UMB Spedition vor castiga. Dar, pentru a construi o sosea, mai au si ei nevoie de inca doi ani si inca vreo zece s-o tot repare. Spania, Portugalia, Grecia si, mai nou, Slovacia sau tarile baltice si-au folosit toata energia
dupa aderare pentru a pune in practica politici macro si a-si intari administratia astfel incat cetateanul sa beneficieze de civilizatie. Orice roman care are zece milioane de lei salariu in mana ar trebui sa stie ca inca zece milioane ii plateste pentru salariul presedintelui, al premierului, al parlamentarilor, al functionarilor publici si pentru a avea scoli, spitale, ordine si curatenie. In Romania de astazi, cu Europa de fata, tot ceea ce primeste in schimb este circul dezgustator de pe ecranele televizoarelor.
Raiffeisen nu a fost interesata de serviciile
fostului presedinte al ANAF
Fostul sef al Fiscului, Sebastian Bodu, a confirmat, ieri, pentru «Gardianul», ca a facut carare la Raiffeisen Bank in incercarea de a obtine o colaborare cu institutia bancara, fara nici un rezultat insa
Ramas somer, Bodu incearca in prezent sa se angajeze la un cabinet de avocatura. Pentru a reusi, trebuie sa se reinscrie in Barou, sa aiba un portofoliu de clienti alesi pe språnceana, dar si experienta. Potrivit propriului CV, el nu a apucat sa fie decåt consultant juridic
Jignit probabil de intrebarea daca a sustinut vreun test de angajare, Bodu ne-a spus raspicat ca statutul sau, de fost sef al ANAF, nu ii mai „permite“ sa sustina vreo proba pentru obtinerea unui post
Fostul sef al ANAF Sebastian Bodu ne-a confirmat, ieri, ca a facut mai multe drumuri
la Raiffeisen Bank pentru a convinge conducerea institutiei bancare sa accepte o colaborare cu acesta. Dupa mai multe minute in care a ezitat sa ne raspunda la intrebari, fostul sef al Fiscului ne-a dezvaluit ca nu a reusit sa ii convinga pe directorii institutiei bancare sa incheie un contract de colaborare pe partea juridica. Declarandu-se jignit de intrebarea daca managerii Raiffeisen i-au cerut sa fie supus unui test de angajare, Bodu ne-a explicat ca statutul sau, de fost sef al ANAF, nici nu ii mai “permite” sa dea un concurs pentru ocuparea unui post.
Sebastian Bodu a acceptat sa vorbeasca si despre planurile sale
de viitor. Astfel, fostul sef al Fiscului intentioneaza sa se reinscrie in Baroul Bucuresti, urmand ca in scurt timp sa lucreze pentru un cabinet de avocatura. Singura problema este ca Bodu nu are un portofoliu de clienti care sa il recomande pentru un asemenea job, motiv pentru care este in cautarea lor.
N acest scop, a dat cateva raite si pe la Raiffeisen. Potrivit propriului CV, el nici nu a apucat macar sa fie avocat, ci doar consultant juridic.
Sebastian Bodu a negat, ieri, in prima faza, ca ar fi dorit sa se angajeze la Raiffeisen Bank. “Am fost la Raiffeisen Bank din cu totul alte motive, in nici un caz sa ma angajez la aceasta institutie bancara. Nu mi-am depus nici un CV”, ne-a spus Bodu. Mai mult, acesta considera ca nu este necesar sa dea vreun interviu pentru a se angaja. “Chiar credeti ca din pozitia mea mai este nevoie sa procedez ca unul care aplica pentru un post entry-level? Daca voiam sa lucrez in domeniul bancar, m-as fi intors la ING, acolo unde am lucrat inainte de a fi numit presedinte al Agentiei Nationale de Administrare
Fiscala. Chiar credeti ca m-as angaja la Raiffeisen Bank?”, a spus Bodu.
Dupa numai cateva minute de discutie, Bodu s-a razgandit si a recunoscut ca a fost la institutia bancara de mai multe ori si ca a avut un dialog cu unul dintre directori. “O sa va pot spune de ce am fost acolo peste o luna. Pana atunci nu veti afla de ce am fost”, a subliniat
acesta.
Fostul sef al ANAF vrea sa intre in avocatura
Sebastian Bodu a lasat sa se inteleaga ca nu este interesat decat de o slujba care sa preteze la pregatirea sa. “Am alte optiuni cu privire la viitorul meu profesional, in nici un caz nu vreau sa ma angajez intr-o banca. Oricum, eu am alta pregatire la baza, eu am terminat Facultatea de Drept. Am terminat cu medie mare, la fel si MBA-ul, pe care l-am absolvit cu 9,40”, a explicat Bodu. “Vreau sa devin managing partner la un mare cabinet de avocatura. In scurt timp voi reintra in Baroul Bucuresti, pentru ca in momentul in care am primit postul la ANAF a trebuit sa renunt la profesia de avocat. O sa fac ceea ce am invatat”, a continuat el. Pana una alta, fostul sef al Fiscului isi omoara timpul liber intr-un mod placut. “In acest moment ma plimb cu masina pe strazi”, ne-a spus el.
Calcularea TVA, cosmarul lui Bodu
Marcat, probabil, de amintirea episodului televizat in care un simplu calcul i-a creat probleme, Bodu ne-a replicat ca nu este necesar ca un sef al Fiscului sa stie cum se calculeaza TVA-ul. “Chiar credeti ca nu stiu sa calculez TVA-ul? Acolo nu era vorba doar de aflarea TVA-ului, era o ecuatie cu doua necunoscute, pe care, sincer, nu am stiut sa o rezolv. Eu nu am pregatire de matematician, iar faptul ca am fost seful ANAF nu necesita sa am o astfel de specializare. E ca si cum l-ai intreba pe unul care lucreaza la CFR cand se intalnesc doua trenuri in locul «y» daca ele pleaca, in acelasi timp, din punctul «x», unul dintre ele avand o viteza de 40km/ora si altul o viteza de 60 km/ora”, a spus Bodu.
«Am sa va spun peste o luna de ce am fost la Raiffeisen»
In cele din urma, fostul presedinte al ANAF ne-a dezvaluit motivele pentru care a batut la usile Raiffeisen. “O sa va spun si de ce am fost la Raiffeisen. Pentru a ma angaja la cabinetul de avocatura, trebuie sa le aduc clienti. Le-am propus celor de la Raiffeisen sa ii reprezint. Banca nu mi-a dat un raspuns cert”.
In pofida notorietatii sale castigate mai ales din “razboaiele” cu Gigi Becali, CV-ul lui Sebastian Bodu nu i-a convins, probabil, pe cei de la cabinetul de avocatura sa il angajeze, asa ca l-au trimis sa isi caute clienti. Potrivit CV-ului de pe site-ul ANAF, in momentul in care era presedinte al institutiei, Bodu nu practicase niciodata avocatura. Astfel, desi in 1996 a fost admis in Baroul Bucuresti, Sebastian Bodu a ocupat, pana in 2004, postul de consilier pe probleme juridice la mai multe corporatii. Pentru un an, intre 2004-2005, Bodu a fost director al Directiei Juridice si proceduri la Grupul ING.
fostului presedinte al ANAF
Fostul sef al Fiscului, Sebastian Bodu, a confirmat, ieri, pentru «Gardianul», ca a facut carare la Raiffeisen Bank in incercarea de a obtine o colaborare cu institutia bancara, fara nici un rezultat insa
Ramas somer, Bodu incearca in prezent sa se angajeze la un cabinet de avocatura. Pentru a reusi, trebuie sa se reinscrie in Barou, sa aiba un portofoliu de clienti alesi pe språnceana, dar si experienta. Potrivit propriului CV, el nu a apucat sa fie decåt consultant juridic
Jignit probabil de intrebarea daca a sustinut vreun test de angajare, Bodu ne-a spus raspicat ca statutul sau, de fost sef al ANAF, nu ii mai „permite“ sa sustina vreo proba pentru obtinerea unui post
Fostul sef al ANAF Sebastian Bodu ne-a confirmat, ieri, ca a facut mai multe drumuri
la Raiffeisen Bank pentru a convinge conducerea institutiei bancare sa accepte o colaborare cu acesta. Dupa mai multe minute in care a ezitat sa ne raspunda la intrebari, fostul sef al Fiscului ne-a dezvaluit ca nu a reusit sa ii convinga pe directorii institutiei bancare sa incheie un contract de colaborare pe partea juridica. Declarandu-se jignit de intrebarea daca managerii Raiffeisen i-au cerut sa fie supus unui test de angajare, Bodu ne-a explicat ca statutul sau, de fost sef al ANAF, nici nu ii mai “permite” sa dea un concurs pentru ocuparea unui post.
Sebastian Bodu a acceptat sa vorbeasca si despre planurile sale
de viitor. Astfel, fostul sef al Fiscului intentioneaza sa se reinscrie in Baroul Bucuresti, urmand ca in scurt timp sa lucreze pentru un cabinet de avocatura. Singura problema este ca Bodu nu are un portofoliu de clienti care sa il recomande pentru un asemenea job, motiv pentru care este in cautarea lor.
N acest scop, a dat cateva raite si pe la Raiffeisen. Potrivit propriului CV, el nici nu a apucat macar sa fie avocat, ci doar consultant juridic.
Sebastian Bodu a negat, ieri, in prima faza, ca ar fi dorit sa se angajeze la Raiffeisen Bank. “Am fost la Raiffeisen Bank din cu totul alte motive, in nici un caz sa ma angajez la aceasta institutie bancara. Nu mi-am depus nici un CV”, ne-a spus Bodu. Mai mult, acesta considera ca nu este necesar sa dea vreun interviu pentru a se angaja. “Chiar credeti ca din pozitia mea mai este nevoie sa procedez ca unul care aplica pentru un post entry-level? Daca voiam sa lucrez in domeniul bancar, m-as fi intors la ING, acolo unde am lucrat inainte de a fi numit presedinte al Agentiei Nationale de Administrare
Fiscala. Chiar credeti ca m-as angaja la Raiffeisen Bank?”, a spus Bodu.
Dupa numai cateva minute de discutie, Bodu s-a razgandit si a recunoscut ca a fost la institutia bancara de mai multe ori si ca a avut un dialog cu unul dintre directori. “O sa va pot spune de ce am fost acolo peste o luna. Pana atunci nu veti afla de ce am fost”, a subliniat
acesta.
Fostul sef al ANAF vrea sa intre in avocatura
Sebastian Bodu a lasat sa se inteleaga ca nu este interesat decat de o slujba care sa preteze la pregatirea sa. “Am alte optiuni cu privire la viitorul meu profesional, in nici un caz nu vreau sa ma angajez intr-o banca. Oricum, eu am alta pregatire la baza, eu am terminat Facultatea de Drept. Am terminat cu medie mare, la fel si MBA-ul, pe care l-am absolvit cu 9,40”, a explicat Bodu. “Vreau sa devin managing partner la un mare cabinet de avocatura. In scurt timp voi reintra in Baroul Bucuresti, pentru ca in momentul in care am primit postul la ANAF a trebuit sa renunt la profesia de avocat. O sa fac ceea ce am invatat”, a continuat el. Pana una alta, fostul sef al Fiscului isi omoara timpul liber intr-un mod placut. “In acest moment ma plimb cu masina pe strazi”, ne-a spus el.
Calcularea TVA, cosmarul lui Bodu
Marcat, probabil, de amintirea episodului televizat in care un simplu calcul i-a creat probleme, Bodu ne-a replicat ca nu este necesar ca un sef al Fiscului sa stie cum se calculeaza TVA-ul. “Chiar credeti ca nu stiu sa calculez TVA-ul? Acolo nu era vorba doar de aflarea TVA-ului, era o ecuatie cu doua necunoscute, pe care, sincer, nu am stiut sa o rezolv. Eu nu am pregatire de matematician, iar faptul ca am fost seful ANAF nu necesita sa am o astfel de specializare. E ca si cum l-ai intreba pe unul care lucreaza la CFR cand se intalnesc doua trenuri in locul «y» daca ele pleaca, in acelasi timp, din punctul «x», unul dintre ele avand o viteza de 40km/ora si altul o viteza de 60 km/ora”, a spus Bodu.
«Am sa va spun peste o luna de ce am fost la Raiffeisen»
In cele din urma, fostul presedinte al ANAF ne-a dezvaluit motivele pentru care a batut la usile Raiffeisen. “O sa va spun si de ce am fost la Raiffeisen. Pentru a ma angaja la cabinetul de avocatura, trebuie sa le aduc clienti. Le-am propus celor de la Raiffeisen sa ii reprezint. Banca nu mi-a dat un raspuns cert”.
In pofida notorietatii sale castigate mai ales din “razboaiele” cu Gigi Becali, CV-ul lui Sebastian Bodu nu i-a convins, probabil, pe cei de la cabinetul de avocatura sa il angajeze, asa ca l-au trimis sa isi caute clienti. Potrivit CV-ului de pe site-ul ANAF, in momentul in care era presedinte al institutiei, Bodu nu practicase niciodata avocatura. Astfel, desi in 1996 a fost admis in Baroul Bucuresti, Sebastian Bodu a ocupat, pana in 2004, postul de consilier pe probleme juridice la mai multe corporatii. Pentru un an, intre 2004-2005, Bodu a fost director al Directiei Juridice si proceduri la Grupul ING.
Ministrul Administratiei si Internelor a generat o criza institutionala de nivel european dupa ce a dat ordin sa fie verificata o institutie aflata sub controlul unei Comisii Europene, respectiv Directia Generala Anticoruptie (DGA). Un control despre care Comitetul Strategic, care monitorizeaza activitatea DGA, nu a fost informat. Din acest Comitet fac parte reprezentanti ai Comisiei de Justitie si Afaceri Interne a UE, condusa de comisarul Franco Frattini, ai ONG-urilor, cum este Asociatia pentru Implementarea Democratiei (AID), si ai Ministerului Administratiei si Internelor (MAI). Practic, prin acest ordin, Vasile Blaga a sfidat Comisia Europeana riscand activarea clauzei de salvgardarea pentru Romania cu ocazia evaluarii, la sfarsitul acestei luni, a progreselor din domeniul Justitiei si Afaceri Interne. Astazi, la sediul MAI, a fost convocata o sedinta de urgenta a Comitetului Strategic in care sa analizeze legalitatea dispozitiei ministrului PD Vasile Blaga.
Ordinul lui Blaga a generat critici printre membrii Comisiei Europene. Perceptia negativa asupra schimbarilor de la DGA, institutie creata din bani europeni tocmai in scopul de a combate coruptia din sistemul
administrativ din Romania, a determinat si o serie reactii ale euro-parlamentarilor. Conform unor surse, Comisia Europeana va lua in considerare evolutia schimbarilor de la DGA si va evalua progresele din ultimele luni ale luptei anticoruptie. Toate aceste elemente se vor regasi in Raportul Comisiei conduse de Fratini.
Si europarlamentarii romani au reactionat fata de gestul ministrului Blaga. Asa cum a declarat pentru ZIUA Adina Valean, membru al Comisiei conduse de Frattini, se "poate darama toata credibilitatea in materie de anticoruptie" creata in timpul campaniei
de integrare a Romaniei in UE. Totodata, oficialii de la Bucuresti risca, prin acceptarea demersurilor lui Blaga, sa activeze clauza de salvgardare. Comisarul european Leonard Orban a declarat ca "din cauza presiunilor exercitate asupra institutiilor anticoruptie (cum este DGA) de catre grupuri interesate in stoparea marilor cazuri de coruptie odata cu aderarea la UE precum si intentia acestora de a-i inlatura pe cei care instrumenteaza astfel de dosare, atragem atentia asupra posibilitatii ca Uniunea Europeana sa activeze clauza de salvgardare pentru capitolul de Justitie si Afaceri Interne".
Avertismentele lui Basescu
Presedintele Traian Basescu sustinea, nu cu mult timp
in urma, ca adoptarea Legii de infiintare a ANI a fost convenita cu Comisia Europeana, fiind una dintre conditii pentru ca "acel stegulet rosu sa fie transformat in galben". El adauga ca actul normativ nu trebuie neaparat aprobat asa cum l-a propus ministrul Justitiei. "Parlamentului nu poti sa ii impui o anumita forma, pentru ca este suveran pe deciziile pe care le ia. Important este ca legea sa fie adoptata, poate cu ajustari", spunea seful statului. De asemenea, Basescu a relatat ca, in cadrul intalnirilor pe care le-a avut la Bruxelles cu inaltii oficiali europeni, s-a ridicat problema ANI. Presedintele a avertizat si ca Romania poate "foarte bine" sa primeasca aplicarea clauzei de salvgardare, fapt care ar produce "extrem de multe complicatii", pentru romani in primul rand. Iata ca pana in prezent legea ANI nu a fost adoptata.
Blaga da cu bata-n balta
Intr-un memoriu emis de Asociatia pentru Implementarea Democratiei, organizatie ce monitorizeaza activitatea DGA, si care a ajuns in posesia comisarului Franco Frattini, se precizeaza ca "evenimentele care au condus la demisia liderului DGA si potentialele presiuni exercitate la DGA (...) constituie semnale negative si un mare pas inapoi in ceea ce priveste suportul politic existent in Romania pentru continuarea reformelor anticoruptie". In acelasi memoriu se arata ca membrii comisiei de ancheta desemnata de ministrul Blaga sa controleze activitatea DGA il au ca sef, pe linie de Minister, pe chestorul Constantin Manoloiu, cel care este, culmea, cercetat pentru fapte de coruptie. Acesta a fost, de altfel, si unul dintre motivele pentru care Marian Santion si-a dat demisia. Mai mult, chestorul Vasile Nita, presedintele Comisiei de Ancheta este acuzat de abuz in cazul verificarilor demarate la DGA. El nu a respectat termenul legal de cinci zile inainte de a decide efectuarea controlului. Dedesubturile acestui scandal cu implicatii la nivel european sunt, in viziunea unor europarlamentari romani, "o modalitate a vechilor cadre din sistem" de a stopa reforma anticoruptie. AID sustine ca exista un conflict de interese intre unii dintre membrii Comisiei de Ancheta interdepartamentale, autorizata de ministrul Vasile Blaga sa controleze activitatea DGA, in conditiile in care mass-media a semnalat faptul ca o parte dintre aceste persoane sunt anchetate in prezent de DGA pentru cazuri de coruptie. (Petrisor CANA)
Audieri la MAI
Fostul sef al DGA, Marian Santion (foto), si seful Comisiei de Control, Vasile Nita, vor fi audiati in cursul zilei de astazi de Comitetul Strategic al Directiei Generale Anticoruptie din cadrul Ministerului de Interne.
La audieri sunt invitati sa participe si reprezentanti ai Comisiei Europene si ai ambasadelor de la Bucuresti care au activitati in derulare cu DGA. Audierile survin cererii AID de convocare a Comitetului Strategic pentru Monitorizarea DGA, masura fiind destinata rezolvarii crizei pe care o traverseaza DGA. Totodata, AID cere demisia celui care a constituit comisia de ancheta care efectueaza controlul asupra DGA. "Ca urmare, datorita aparentului conflict de interese al acestora, AID ii cere demisia celui care a format aceasta comisie si care a transmis lista de investigatori la DGA: Chestorul Constantin Manoloiu - Seful Corpului de Control al Ministrului de Interne, pentru asumarea raspunderii cu privire la situatia subordonatilor acestuia". De asemenea, AID apreciaza ca "fireasca si normala" suspedarea din functie a lui Manaloiu pana la finalizarea anchetei de catre DGA, invocand informatii referitoare la o posibila mita primita de chestor.
La randul sau, chestorul Pavel Abraham, presedintele Agentiei Nationale Antidrog, sustine ca nu a fost cercetat sau audiat de DGA, argumentand ca numele sau a fost introdus "artificial" in scandalul referitor la faptul ca ar fi luat mita, alaturi de chestorul Constantin Manoloiu, pentru rezolvarea problemelor legate de viza lui Fathi Taher. Abraham a adaugat ca daca procurorul Marian Santion ar fi detinut date despre o eventuala mita, legal, cercetarea in acest caz nu intra in competenta sa, iar datele ar fi trebuit trimise la DNA. Totusi, Directia Nationala Anticoruptie nu a fost sesizata de catre MAI cu privire la eventuale fapte penale ce ar fi fost comise de seful corpului de control al MAI, chestorul Constantin Manoloiu, desi ar exista un dosar referitor la acesta, sustin surse judiciare. Purtatorul de cuvant al DNA, Livia Saplacan, a declarat, ieri, ca institutia nu a fost sesizata de DGA in legatura cu fapte comise de ofiteri ai MAI. (Oana ROTARU)
Comisia pentru locuinte
Ministrul Administratiei si Internelor a dispus, ieri, constituirea unei noi comisii care sa cerceteze cazul angajatilor MAI care au cumparat in mod abuziv locuinte de serviciu.
Corpul de Control al ministrului Blaga care s-a ocupat pana acum de caz si-a sistat activitatea, iar unul dintre motivele pentru care s-a decis stoparea cercetarilor este implicarea in ancheta a trei politisti care isi cumparasera locuinte de serciviu, din ograda ministerului si care erau vizati de DGA. "Ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, a cerut constituirea unei noi comisii de verificare a tuturor vanzarilor de locuinte efectuate de MAI, incepand cu data intrarii in vigoare a Legii numarul 562/2004, actul normativ prin care se permite angajatilor Ministerului dreptul de a-si cumpara locuintele de serviciu", arata un comunicat al MAI. Comisia este alcatuita din reprezentanti ai Directiei Generale Juridice, Directiei Generale Financiare, Directiei Generale de Management Resurse Umane, Directiei Generale de Audit Intern, Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna si Directiei Generale Anticoruptie. De asemenea, din comisie face parte si un reprezentant al Corpului National al Politistilor. Potrivit MAI, comisia este condusa de secretarul general adjunct al MAI, chestorul Nicolae Dinculescu (foto), iar din componenta acesteia "nu face parte nici o persoana care sa fi beneficiat de dreptul de a isi achizitiona locuinta de serviciu sau care sa fi fost implicata in analiza si aprobarea solicitarilor de cumparare".
Comisia pentru locuinte trebuie sa verifice toate documentatiile de vanzare-cumparare pentru locuintele aflate in administrare
de MAI, dar si a declaratiilor de avere ale cumparatorilor, care au fost puse in nenumarate randuri sub semnul intrebarii. Mai mult, se presupune ca unii angajati au declarat in fals ca nu mai detin alte locuinte proprietate personala, atat ei cat si sotiile, atunci cand au redactat cererea de cumparare. Totodata, MAI mentioneaza ca la nivelul inspectoratelor generale (Politia, Politia de Frontiera, Jandarmeria, Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta) si a celorlalte structuri din subordinea MAI se vor constitui subcomisii cu acelasi obiectiv, care vor trimite comisiei centrale rezultatele verificarilor efectuate. Comisia nou infiintata prin ordinul ministrului Vasile Blaga trebuie sa prezinte, in termen de 90 de zile, un raport cu privire la rezultatele verificarilor, care vor fi date publicitatii
. Eventualele nereguli identificate vor fi urmate de consecintele prevazute de legislatia in vigoare. Ministerul Administratiei si Internelor a vandut, in perioada 2004-2007, catre angajatii titulari ai unor contracte de inchiriere un numar total de 1.603 locuinte de serviciu. (Oana ROTARU)
Basescu accepta miscarea lui Blaga
Presedintele Traian Basescu a semnat, ieri, decretul pentru eliberarea din functie a lui Irinel Paun, procuror sef al Sectiei de combatere a coruptiei din cadrul DNA. Astfel, presedintele isi da acordul ca Paun sa devina noul sef al DGA, inainte de sedinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) in care sa fie decis acest lucru. De asemenea, Basescu nu asteapta nici ultimul cuvant al Comitetului Strategic, cel care monitorizeaza activitatea DGA. Ministrul Vasile Blaga anunta, in conferinta de presa a PD din 8 martie, ca procurorul sef Irinel Paun va fi numit la conducerea Directiei Generale Anticoruptie din MAI. (P.C.)
Comisia Europeana, cu ochii pe DGA
DGA este una din institutiile carora Comisia Europeana le acorda cea mai mare atentie. Ultimele aprecieri ale Executivului comunitar referitoare la activitatea DGA sunt continute in raportul de tara din septembrie 2006. In acest raport se arata ca: "Directia Generala Anticoruptie din cadrul MAI are acum 298 de angajati care lucreaza la nivel national si local. Din mai, DGA a condus investigatii preliminare cu privire la 615 persoane si a inaintat aceste dosare organelor de urmarire penala competente, actiuni soldate cu 157 de condamnari. DGA a condus de asemenea teste de integritate care au dus la descoperirea de cazuri de coruptie in interiorul Ministerului. (...) In septembrie, actiuni comune ale SGA si DNA au dus la arestarea, printre altele, a 30 de lucratori vamali, precum si a altor diversi oficiali, subliniind buna cooperare dintre cele doua institutii de lupta impotriva coruptiei. Au fost initiate doua campanii la nivel national pentru cresterea gradului de constientizare a publicului si a functionarilor publici, inclusiv din domeniul judiciar, cu privire la consecintele negative ale coruptiei". (G.D.)
Ordinul lui Blaga a generat critici printre membrii Comisiei Europene. Perceptia negativa asupra schimbarilor de la DGA, institutie creata din bani europeni tocmai in scopul de a combate coruptia din sistemul
administrativ din Romania, a determinat si o serie reactii ale euro-parlamentarilor. Conform unor surse, Comisia Europeana va lua in considerare evolutia schimbarilor de la DGA si va evalua progresele din ultimele luni ale luptei anticoruptie. Toate aceste elemente se vor regasi in Raportul Comisiei conduse de Fratini.
Si europarlamentarii romani au reactionat fata de gestul ministrului Blaga. Asa cum a declarat pentru ZIUA Adina Valean, membru al Comisiei conduse de Frattini, se "poate darama toata credibilitatea in materie de anticoruptie" creata in timpul campaniei
de integrare a Romaniei in UE. Totodata, oficialii de la Bucuresti risca, prin acceptarea demersurilor lui Blaga, sa activeze clauza de salvgardare. Comisarul european Leonard Orban a declarat ca "din cauza presiunilor exercitate asupra institutiilor anticoruptie (cum este DGA) de catre grupuri interesate in stoparea marilor cazuri de coruptie odata cu aderarea la UE precum si intentia acestora de a-i inlatura pe cei care instrumenteaza astfel de dosare, atragem atentia asupra posibilitatii ca Uniunea Europeana sa activeze clauza de salvgardare pentru capitolul de Justitie si Afaceri Interne".
Avertismentele lui Basescu
Presedintele Traian Basescu sustinea, nu cu mult timp
in urma, ca adoptarea Legii de infiintare a ANI a fost convenita cu Comisia Europeana, fiind una dintre conditii pentru ca "acel stegulet rosu sa fie transformat in galben". El adauga ca actul normativ nu trebuie neaparat aprobat asa cum l-a propus ministrul Justitiei. "Parlamentului nu poti sa ii impui o anumita forma, pentru ca este suveran pe deciziile pe care le ia. Important este ca legea sa fie adoptata, poate cu ajustari", spunea seful statului. De asemenea, Basescu a relatat ca, in cadrul intalnirilor pe care le-a avut la Bruxelles cu inaltii oficiali europeni, s-a ridicat problema ANI. Presedintele a avertizat si ca Romania poate "foarte bine" sa primeasca aplicarea clauzei de salvgardare, fapt care ar produce "extrem de multe complicatii", pentru romani in primul rand. Iata ca pana in prezent legea ANI nu a fost adoptata.
Blaga da cu bata-n balta
Intr-un memoriu emis de Asociatia pentru Implementarea Democratiei, organizatie ce monitorizeaza activitatea DGA, si care a ajuns in posesia comisarului Franco Frattini, se precizeaza ca "evenimentele care au condus la demisia liderului DGA si potentialele presiuni exercitate la DGA (...) constituie semnale negative si un mare pas inapoi in ceea ce priveste suportul politic existent in Romania pentru continuarea reformelor anticoruptie". In acelasi memoriu se arata ca membrii comisiei de ancheta desemnata de ministrul Blaga sa controleze activitatea DGA il au ca sef, pe linie de Minister, pe chestorul Constantin Manoloiu, cel care este, culmea, cercetat pentru fapte de coruptie. Acesta a fost, de altfel, si unul dintre motivele pentru care Marian Santion si-a dat demisia. Mai mult, chestorul Vasile Nita, presedintele Comisiei de Ancheta este acuzat de abuz in cazul verificarilor demarate la DGA. El nu a respectat termenul legal de cinci zile inainte de a decide efectuarea controlului. Dedesubturile acestui scandal cu implicatii la nivel european sunt, in viziunea unor europarlamentari romani, "o modalitate a vechilor cadre din sistem" de a stopa reforma anticoruptie. AID sustine ca exista un conflict de interese intre unii dintre membrii Comisiei de Ancheta interdepartamentale, autorizata de ministrul Vasile Blaga sa controleze activitatea DGA, in conditiile in care mass-media a semnalat faptul ca o parte dintre aceste persoane sunt anchetate in prezent de DGA pentru cazuri de coruptie. (Petrisor CANA)
Audieri la MAI
Fostul sef al DGA, Marian Santion (foto), si seful Comisiei de Control, Vasile Nita, vor fi audiati in cursul zilei de astazi de Comitetul Strategic al Directiei Generale Anticoruptie din cadrul Ministerului de Interne.
La audieri sunt invitati sa participe si reprezentanti ai Comisiei Europene si ai ambasadelor de la Bucuresti care au activitati in derulare cu DGA. Audierile survin cererii AID de convocare a Comitetului Strategic pentru Monitorizarea DGA, masura fiind destinata rezolvarii crizei pe care o traverseaza DGA. Totodata, AID cere demisia celui care a constituit comisia de ancheta care efectueaza controlul asupra DGA. "Ca urmare, datorita aparentului conflict de interese al acestora, AID ii cere demisia celui care a format aceasta comisie si care a transmis lista de investigatori la DGA: Chestorul Constantin Manoloiu - Seful Corpului de Control al Ministrului de Interne, pentru asumarea raspunderii cu privire la situatia subordonatilor acestuia". De asemenea, AID apreciaza ca "fireasca si normala" suspedarea din functie a lui Manaloiu pana la finalizarea anchetei de catre DGA, invocand informatii referitoare la o posibila mita primita de chestor.
La randul sau, chestorul Pavel Abraham, presedintele Agentiei Nationale Antidrog, sustine ca nu a fost cercetat sau audiat de DGA, argumentand ca numele sau a fost introdus "artificial" in scandalul referitor la faptul ca ar fi luat mita, alaturi de chestorul Constantin Manoloiu, pentru rezolvarea problemelor legate de viza lui Fathi Taher. Abraham a adaugat ca daca procurorul Marian Santion ar fi detinut date despre o eventuala mita, legal, cercetarea in acest caz nu intra in competenta sa, iar datele ar fi trebuit trimise la DNA. Totusi, Directia Nationala Anticoruptie nu a fost sesizata de catre MAI cu privire la eventuale fapte penale ce ar fi fost comise de seful corpului de control al MAI, chestorul Constantin Manoloiu, desi ar exista un dosar referitor la acesta, sustin surse judiciare. Purtatorul de cuvant al DNA, Livia Saplacan, a declarat, ieri, ca institutia nu a fost sesizata de DGA in legatura cu fapte comise de ofiteri ai MAI. (Oana ROTARU)
Comisia pentru locuinte
Ministrul Administratiei si Internelor a dispus, ieri, constituirea unei noi comisii care sa cerceteze cazul angajatilor MAI care au cumparat in mod abuziv locuinte de serviciu.
Corpul de Control al ministrului Blaga care s-a ocupat pana acum de caz si-a sistat activitatea, iar unul dintre motivele pentru care s-a decis stoparea cercetarilor este implicarea in ancheta a trei politisti care isi cumparasera locuinte de serciviu, din ograda ministerului si care erau vizati de DGA. "Ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, a cerut constituirea unei noi comisii de verificare a tuturor vanzarilor de locuinte efectuate de MAI, incepand cu data intrarii in vigoare a Legii numarul 562/2004, actul normativ prin care se permite angajatilor Ministerului dreptul de a-si cumpara locuintele de serviciu", arata un comunicat al MAI. Comisia este alcatuita din reprezentanti ai Directiei Generale Juridice, Directiei Generale Financiare, Directiei Generale de Management Resurse Umane, Directiei Generale de Audit Intern, Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna si Directiei Generale Anticoruptie. De asemenea, din comisie face parte si un reprezentant al Corpului National al Politistilor. Potrivit MAI, comisia este condusa de secretarul general adjunct al MAI, chestorul Nicolae Dinculescu (foto), iar din componenta acesteia "nu face parte nici o persoana care sa fi beneficiat de dreptul de a isi achizitiona locuinta de serviciu sau care sa fi fost implicata in analiza si aprobarea solicitarilor de cumparare".
Comisia pentru locuinte trebuie sa verifice toate documentatiile de vanzare-cumparare pentru locuintele aflate in administrare
de MAI, dar si a declaratiilor de avere ale cumparatorilor, care au fost puse in nenumarate randuri sub semnul intrebarii. Mai mult, se presupune ca unii angajati au declarat in fals ca nu mai detin alte locuinte proprietate personala, atat ei cat si sotiile, atunci cand au redactat cererea de cumparare. Totodata, MAI mentioneaza ca la nivelul inspectoratelor generale (Politia, Politia de Frontiera, Jandarmeria, Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta) si a celorlalte structuri din subordinea MAI se vor constitui subcomisii cu acelasi obiectiv, care vor trimite comisiei centrale rezultatele verificarilor efectuate. Comisia nou infiintata prin ordinul ministrului Vasile Blaga trebuie sa prezinte, in termen de 90 de zile, un raport cu privire la rezultatele verificarilor, care vor fi date publicitatii
. Eventualele nereguli identificate vor fi urmate de consecintele prevazute de legislatia in vigoare. Ministerul Administratiei si Internelor a vandut, in perioada 2004-2007, catre angajatii titulari ai unor contracte de inchiriere un numar total de 1.603 locuinte de serviciu. (Oana ROTARU)
Basescu accepta miscarea lui Blaga
Presedintele Traian Basescu a semnat, ieri, decretul pentru eliberarea din functie a lui Irinel Paun, procuror sef al Sectiei de combatere a coruptiei din cadrul DNA. Astfel, presedintele isi da acordul ca Paun sa devina noul sef al DGA, inainte de sedinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) in care sa fie decis acest lucru. De asemenea, Basescu nu asteapta nici ultimul cuvant al Comitetului Strategic, cel care monitorizeaza activitatea DGA. Ministrul Vasile Blaga anunta, in conferinta de presa a PD din 8 martie, ca procurorul sef Irinel Paun va fi numit la conducerea Directiei Generale Anticoruptie din MAI. (P.C.)
Comisia Europeana, cu ochii pe DGA
DGA este una din institutiile carora Comisia Europeana le acorda cea mai mare atentie. Ultimele aprecieri ale Executivului comunitar referitoare la activitatea DGA sunt continute in raportul de tara din septembrie 2006. In acest raport se arata ca: "Directia Generala Anticoruptie din cadrul MAI are acum 298 de angajati care lucreaza la nivel national si local. Din mai, DGA a condus investigatii preliminare cu privire la 615 persoane si a inaintat aceste dosare organelor de urmarire penala competente, actiuni soldate cu 157 de condamnari. DGA a condus de asemenea teste de integritate care au dus la descoperirea de cazuri de coruptie in interiorul Ministerului. (...) In septembrie, actiuni comune ale SGA si DNA au dus la arestarea, printre altele, a 30 de lucratori vamali, precum si a altor diversi oficiali, subliniind buna cooperare dintre cele doua institutii de lupta impotriva coruptiei. Au fost initiate doua campanii la nivel national pentru cresterea gradului de constientizare a publicului si a functionarilor publici, inclusiv din domeniul judiciar, cu privire la consecintele negative ale coruptiei". (G.D.)
Seful Politiei Romane, chestorul principal Dan Fatuloiu, e si el pe cale sa comita o crima imobiliara cu premeditare: el vrea sa-si cumpere apartamentul de serviciu, dupa ce si-a donat vila fiului sau.
Chestorul principal Dan Fatuloiu, seful Politiei Romane, a depus la inceputul acestui an o cerere pentru a-si cumpara locuinta de serviciu
din Bucuresti. Pentru ca legea nu-i dadea acest drept, intrucit mai avea in proprietate o vila, seful Politiei s-a hotarit sa o pacaleasca. Mai intii, Dan Fatuloiu si-a scos fiul din intretinere, astfel incit sa nu mai fie obligat sa puna in declaratia de avere si proprietatile copiilor aflati in intretinere. Apoi i-a donat fiului sau vila pe care o detinea in judetul Arges. Curatat de proprietati, seful Politiei Romane se poate reimproprietari legal.
Chestorul principal Dan Fatuloiu a depus, la inceputul acestui an, la Ministerului Administratiei si Internelor (MAI), o cerere pentru a-si cumpara locuinta de serviciu. Surse din MAI sustin ca seful Politiei Romane urma sa-si cumpere apartamentul situat in Bucuresti, pe strada Calea Calarasilor nr. 158, dar a renuntat subit la acest demers, din cauza scandalului izbucnit in urma articolelor aparute in „Cotidianul“ despre politistii care si-au cumparat apartamentele de serviciu in conditii suspecte.
Intentia lui Fatuloiu pare a fi premeditata, deoarece pe 17 ianuarie 2007 el i-a donat fiului sau, Alexandru, vila din comuna Topoloveni, judetul Arges. Inainte de donatie, seful Politiei Romane a facut demersuri pentru ca fiul sau sa nu mai fie in intretinerea sa, pentru a nu mai figura in declaratia sa de avere. Alexandru Fatuloiu a mai primit de la bunica din partea mamei si un teren intravilan de 14.472 de metri patrati, care in 2004 figura in declaratia de avere a sefului politiei.
In prezent, Dan Fatuloiu nu mai detine nici casa, nici terenul. Toate au fost trecute in proprietatea fiului sau. Urmarea: seful Politiei Romane se incadreaza in prevederile legii potrivit careia politistii care nu detin in proprietate, ei sau sotiile lor, ori copiii aflati in intretinere, o locuinta proprietate personala isi pot cumpara locuintele de serviciu.
„Sa am si eu o casa a mea, la pensie“
Seful Politiei Romane a recunoscut ieri ca a facut o cerere catre MAI cu scopul de a vedea daca indeplineste conditiile legii pentru a putea sa-si cumpere locuinta de serviciu. „Mi-am facut urmatoarea socoteala: sint un tip activ, sa-mi caut si eu sa-mi fac ceva. Fiul meu are acum casa lui (cea donata de tatal sau - n.r.), businessul lui, iar eu ce o sa fac dupa ce ies la pensie? Sa ma dea afara din apartamentul de serviciu? I-am intrebat daca apartamentul meu face obiectul vinzarii si daca il pot cumpara“, explica chestorul Fatuloiu. Nelinistea lui Fatuloiu, potrivit careia nu mai avea unde sa locuiasca in Bucuresti dupa pensionare, nu este intemeiata. Conform unui ordin al ministrului din anul 2000, Fatuloiu are dreptul sa locuiasca in locuinta de serviciu si dupa pensionare, drept de care se bucura toti colegii sai care au primit locuinte spre inchiriere.
„Nu l-am cumparat inca. Ce ma sfatuiti?“
Chestorul Fatuloiu ne-a spus ca inca nu a primit un raspuns de la MAI, pentru a vedea daca indeplineste conditiile legale ca sa-si cumpere apartamentul de serviciu. „Eu nu ascund nimic. Mi-am clarificat problema. Care-i problema? Inca nu am cumparat apartamentul. Voi ce ma sfatuiti?“, ne-a intrebat Fatuloiu.
El ne-a declarat ca locuieste in apartamentul de pe Calea Calarasilor de sapte ani. „Cind l-am primit, apartamentul era mizerabil si plin de igrasie. Am bagat 10.000 de dolari in el, ca sa schimb geamurile, sa pun gresie, faianta, parchet. Dumneavoastra luati in calcul ca eu, de la 36 de ani, am stat departe de familia mea pentru interesul statului? Pe mine ministerul m-a chemat la Bucuresti. Daca te aduce statul si tu nu cistigi nimic, atunci care mai e gheseftul tau?“, intreaba seful politiei.
* Fatuloiu a mai avut un apartament
Chestorul Fatuloiu a mai avut in proprietate un apartament de trei camere in Pitesti. El afirma ca in perioada 1998-2000 a inchiriat acest apartament pentru o chirie de 900 de dolari pe luna unei familii de francezi care lucra la Renault
. Conform expertilor imobiliari din Pitesti, chiria incasata de Fatuloiu era de trei ori mai mare decit cea mai scumpa chirie de pe piata. „Asa practicau ei. Era pretul lor“, explica Fatuloiu. In 2000, seful politiei a vindut apartamentul din Pitesti cu 25.000 de dolari. In doar doi ani, Fatuloiu a strins 21.600 de dolari numai din chiria de la Renault. Cu acesti bani, Fatuloiu zice ca si-a construit casa „in stil
american“ de la Topoloveni, pe care a donat-o acum fiului sau.
* Incurcaturi in declaratiile de avere
Prima declaratie de avere a lui Fatuloiu dateaza din 2004. El a declarat atunci ca detine impreuna cu familia doua terenuri (unul agricol si altul intravilan), casa de la Topoloveni, un autoturism Peugeot si 20% din actiunile firmei Mondo Mobile
SRL. In declaratia din 2005, terenul intravilan de 14.471 de metri patrati din comuna Cringuri, judetul Arges, dispare fara urma. Intrebat care a fost destinatia terenului, chestorul Fatuloiu ne-a oferit mai multe explicatii, care difera intre ele. Dupa ce si-a sunat sotia, explicatia finala a fost ca terenul a ajuns in proprietatea fiului sau in urma unei complicate aventuri succesorale.
Fatuloiu a mai facut incurcaturi in declaratia de avere si in 2006. El s-a dat singur de gol in emisiunea „100%“, cind a recunoscut ca vila de la Topoloveni nu era mostenire de familie, asa cum a declarat initial, ci era constructie proprie. El a explicat ca declaratia de avere respectiva i-a fost completata de aghiotant.
Chestorul principal Dan Fatuloiu, seful Politiei Romane, a depus la inceputul acestui an o cerere pentru a-si cumpara locuinta de serviciu
din Bucuresti. Pentru ca legea nu-i dadea acest drept, intrucit mai avea in proprietate o vila, seful Politiei s-a hotarit sa o pacaleasca. Mai intii, Dan Fatuloiu si-a scos fiul din intretinere, astfel incit sa nu mai fie obligat sa puna in declaratia de avere si proprietatile copiilor aflati in intretinere. Apoi i-a donat fiului sau vila pe care o detinea in judetul Arges. Curatat de proprietati, seful Politiei Romane se poate reimproprietari legal.
Chestorul principal Dan Fatuloiu a depus, la inceputul acestui an, la Ministerului Administratiei si Internelor (MAI), o cerere pentru a-si cumpara locuinta de serviciu. Surse din MAI sustin ca seful Politiei Romane urma sa-si cumpere apartamentul situat in Bucuresti, pe strada Calea Calarasilor nr. 158, dar a renuntat subit la acest demers, din cauza scandalului izbucnit in urma articolelor aparute in „Cotidianul“ despre politistii care si-au cumparat apartamentele de serviciu in conditii suspecte.
Intentia lui Fatuloiu pare a fi premeditata, deoarece pe 17 ianuarie 2007 el i-a donat fiului sau, Alexandru, vila din comuna Topoloveni, judetul Arges. Inainte de donatie, seful Politiei Romane a facut demersuri pentru ca fiul sau sa nu mai fie in intretinerea sa, pentru a nu mai figura in declaratia sa de avere. Alexandru Fatuloiu a mai primit de la bunica din partea mamei si un teren intravilan de 14.472 de metri patrati, care in 2004 figura in declaratia de avere a sefului politiei.
In prezent, Dan Fatuloiu nu mai detine nici casa, nici terenul. Toate au fost trecute in proprietatea fiului sau. Urmarea: seful Politiei Romane se incadreaza in prevederile legii potrivit careia politistii care nu detin in proprietate, ei sau sotiile lor, ori copiii aflati in intretinere, o locuinta proprietate personala isi pot cumpara locuintele de serviciu.
„Sa am si eu o casa a mea, la pensie“
Seful Politiei Romane a recunoscut ieri ca a facut o cerere catre MAI cu scopul de a vedea daca indeplineste conditiile legii pentru a putea sa-si cumpere locuinta de serviciu. „Mi-am facut urmatoarea socoteala: sint un tip activ, sa-mi caut si eu sa-mi fac ceva. Fiul meu are acum casa lui (cea donata de tatal sau - n.r.), businessul lui, iar eu ce o sa fac dupa ce ies la pensie? Sa ma dea afara din apartamentul de serviciu? I-am intrebat daca apartamentul meu face obiectul vinzarii si daca il pot cumpara“, explica chestorul Fatuloiu. Nelinistea lui Fatuloiu, potrivit careia nu mai avea unde sa locuiasca in Bucuresti dupa pensionare, nu este intemeiata. Conform unui ordin al ministrului din anul 2000, Fatuloiu are dreptul sa locuiasca in locuinta de serviciu si dupa pensionare, drept de care se bucura toti colegii sai care au primit locuinte spre inchiriere.
„Nu l-am cumparat inca. Ce ma sfatuiti?“
Chestorul Fatuloiu ne-a spus ca inca nu a primit un raspuns de la MAI, pentru a vedea daca indeplineste conditiile legale ca sa-si cumpere apartamentul de serviciu. „Eu nu ascund nimic. Mi-am clarificat problema. Care-i problema? Inca nu am cumparat apartamentul. Voi ce ma sfatuiti?“, ne-a intrebat Fatuloiu.
El ne-a declarat ca locuieste in apartamentul de pe Calea Calarasilor de sapte ani. „Cind l-am primit, apartamentul era mizerabil si plin de igrasie. Am bagat 10.000 de dolari in el, ca sa schimb geamurile, sa pun gresie, faianta, parchet. Dumneavoastra luati in calcul ca eu, de la 36 de ani, am stat departe de familia mea pentru interesul statului? Pe mine ministerul m-a chemat la Bucuresti. Daca te aduce statul si tu nu cistigi nimic, atunci care mai e gheseftul tau?“, intreaba seful politiei.
* Fatuloiu a mai avut un apartament
Chestorul Fatuloiu a mai avut in proprietate un apartament de trei camere in Pitesti. El afirma ca in perioada 1998-2000 a inchiriat acest apartament pentru o chirie de 900 de dolari pe luna unei familii de francezi care lucra la Renault
. Conform expertilor imobiliari din Pitesti, chiria incasata de Fatuloiu era de trei ori mai mare decit cea mai scumpa chirie de pe piata. „Asa practicau ei. Era pretul lor“, explica Fatuloiu. In 2000, seful politiei a vindut apartamentul din Pitesti cu 25.000 de dolari. In doar doi ani, Fatuloiu a strins 21.600 de dolari numai din chiria de la Renault. Cu acesti bani, Fatuloiu zice ca si-a construit casa „in stil
american“ de la Topoloveni, pe care a donat-o acum fiului sau.
* Incurcaturi in declaratiile de avere
Prima declaratie de avere a lui Fatuloiu dateaza din 2004. El a declarat atunci ca detine impreuna cu familia doua terenuri (unul agricol si altul intravilan), casa de la Topoloveni, un autoturism Peugeot si 20% din actiunile firmei Mondo Mobile
SRL. In declaratia din 2005, terenul intravilan de 14.471 de metri patrati din comuna Cringuri, judetul Arges, dispare fara urma. Intrebat care a fost destinatia terenului, chestorul Fatuloiu ne-a oferit mai multe explicatii, care difera intre ele. Dupa ce si-a sunat sotia, explicatia finala a fost ca terenul a ajuns in proprietatea fiului sau in urma unei complicate aventuri succesorale.
Fatuloiu a mai facut incurcaturi in declaratia de avere si in 2006. El s-a dat singur de gol in emisiunea „100%“, cind a recunoscut ca vila de la Topoloveni nu era mostenire de familie, asa cum a declarat initial, ci era constructie proprie. El a explicat ca declaratia de avere respectiva i-a fost completata de aghiotant.
Reforma în Justiţie trebuie să continue! Este mesajul
cu care premierul Călin Popescu s-a adresat astăzi senatorilor. Premierul a cerut adoptarea cât mai rapidă a legii privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate şi a precizat că acest lucru este esenţial pentru respectarea angajamentelor asumate în faţa Uniunii Europene.
Primul-ministru a lansat un apel către întreaga clasă politică de a sprijini legea.
"Adoptarea legii ANI este o obligaţie a clasei politice faţă de cetăţeni. Legea ANI este o garanţie în plus
că vom avea o clasă politică mai curată. Vă solicit să treceţi legea pe lista priorităţilor Senatului", a spus premierul Călin Popescu Tăriceanu.
Solicitarea premierului vine la aproximativ o lună după ce senatorii au votat o moţiune simplă împotriva ministrului Justiţiei, Monica Macovei.
cu care premierul Călin Popescu s-a adresat astăzi senatorilor. Premierul a cerut adoptarea cât mai rapidă a legii privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate şi a precizat că acest lucru este esenţial pentru respectarea angajamentelor asumate în faţa Uniunii Europene.
Primul-ministru a lansat un apel către întreaga clasă politică de a sprijini legea.
"Adoptarea legii ANI este o obligaţie a clasei politice faţă de cetăţeni. Legea ANI este o garanţie în plus
că vom avea o clasă politică mai curată. Vă solicit să treceţi legea pe lista priorităţilor Senatului", a spus premierul Călin Popescu Tăriceanu.
Solicitarea premierului vine la aproximativ o lună după ce senatorii au votat o moţiune simplă împotriva ministrului Justiţiei, Monica Macovei.
Am sesizat Parchetul General
I-am dat in git. Oficial si penal. I-am pirit la Parchet. Vineri, 9 martie 2007, Academia Catavencu a inregistrat la cabinetul doamnei Laura Codruta Kövesi, sefa Parchetului de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ), o sesizare penala. Documentul (foto 1), de 56 de pagini
A4, contine numele a 335 de angajati ai Guvernului României (printre care citiva ministri, ceva secretari de stat si restul functionari de toate rangurile). Din punctul nostru de vedere, impricinatii au completat cit se poate de in fals declaratiile de avere. Din punctul de vedere al Codului Penal, asta se pedepseste cu inchisoare de la trei luni la doi ani sau cu amenda.
Act public ratat,
dar penal
„Prezenta declaratie constituie act public si raspund, potrivit legii penale, pentru inexactitatea sau caracterul incomplet al datelor mentionate.“ Daca observati, acest citat este compus la persoana intii. Daca nu stiati deja, aceasta fraza este atasata la finalul formularului declaratiei de avere, inainte de semnatura celui care completeaza documentul. Ceea ce inseamna, deci, ca functionarul public care umple declaratia isi asuma niste lucruri. Unu: ca declaratia de avere este act public. Doi: ca raspunde penal pentru ce scrie acolo. Trei: ca raspunderea penala apare atunci cind datele mentionate in declaratia de avere sint fie inexacte, fie incomplete. E destul de simplu de priceput, nu? Riscul este la fel de simplu de priceput: acuzatia penala de fals in declaratii. Care este asa (conform art. 292 din Codul Penal): „Declararea necorespunzatoare adevarului, facuta unui organ sau institutii de stat (…) se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda“.
Era cind nu
se declara, azi
declaram, dar nu e
Deci am stabilit mai sus ca nu trebuie sa fii doctor Honoris Causa in drept ca sa pricepi ca declaratia de avere trebuie completata conform realitatii (adica in acord cu toate cele detinute: conturile, viloaiele, masinile, nevestele, odraslele si alte acareturi de pe linga casa omului). Cu toate acestea, o monitorizare facuta de Academia Catavencu pe site-urile tuturor ministerelor din componenta Guvernului României arata asa: exista sute de functionari care nu si-au actualizat declaratiile de avere de vreo doi ani; exista alte sute care nu au simtit nevoia sa ne spuna ce venituri au din functii publice; altii au fost ceva mai atenti si nu si-au completat doar unele rubrici (cum ar fi cele legate de datorii sau de cit costa imobilele pe care le detin). Exista si cazuri in care functionarii publici nu au facut decit sa dateze si semneze declaratia de avere, in rest nemaicompletind nimic altceva.
Venituri ministeriale? Nem tudom!
Dintre ministrii care nu si-au completat anumite rubrici din declaratia de avere pot fi mentionati: Motreanu de la Agricultura (ale carui imobile nu se stie cui apartin), Nagy de la Comunicatii (care are un mare spatiu gol la „venituri“), Nicolaescu de la Sanatate
(nici el nu pare sa ia salariu de la minister), Borbely de la Amenajarea Teritoriului (isi doneaza, probabil, salariul, ca in declaratie nu e), Marko Bela (si el munceste pe scobitori la Guvern). Pe linga acestia, o puzderie de secretari de stat de la mai toate ministerele si sute de functionari de la rangul doi in jos. Printre acestia, chiar si angajati ai Ministerului Justitiei (institutie care are, pe site-ul propriu, un ghid de completare a declaratiilor de avere).
Cine nu acuza
n-are nici o scuza
Sesizarea penala a fost depusa de Academia Catavencu la cabinetul procurorului general al PICCJ, Codruta Kövesi, si inregistrata (foto 2). Conform legii, PICCJ va trebui sa faca verificari in ce priveste toate cele 335 de nume de functionari publici care se gasesc in sesizarea penala. Daca procurorii vor considera ca exista elemente constitutive ale infractiunii de fals in declaratii, vor incepe urmarirea penala.
Daca nu vor gasi astfel de elemente si, deci, nu vor incepe urmarirea penala, este evident ca mai bine se lasa de meserie, din moment ce nu sint in stare sa vada ce e evident: cei 335 de functionari nu si-au completat conform legii declaratiile de avere. Le uram succes procurorilor de la PICCJ si le spunem dinainte ca o sa-i intrebam saptaminal in ce stadiu se afla verificarile.
A-NI, A-NI…
Dormi linistit,
Parlamentul lucreaza pentru tine…
Ca PICCJ va avea usoare accese de sufocare fata cu volumul mare de verificari de declaratii de avere e destul de usor de ghicit. A remarcat acest lucru si ministrul Justitiei, Monica Macovei, careia i s-a solicitat un comentariu de catre Academia Catavencu. „Demersul dvs., care probabil a necesitat un timp
indelungat si o atentie deosebita, ar fi putut fi evitat daca proiectul pe care l-am propus, de infiintare a Agentiei Nationale de Integritate, ar fi fost adoptat pina acum si pus in aplicare. (…) {i probabil ca odata aparuta aceasta lege, cind stii ca exista un organism
care in mod obligatoriu se uita pe declaratia de avere pe care ai semnat-o si te poate chema la audieri daca nu e bine completata, va creste si gradul de responsabilitate al celor care sint obligati prin lege sa completeze declaratii de avere
I-am dat in git. Oficial si penal. I-am pirit la Parchet. Vineri, 9 martie 2007, Academia Catavencu a inregistrat la cabinetul doamnei Laura Codruta Kövesi, sefa Parchetului de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ), o sesizare penala. Documentul (foto 1), de 56 de pagini
A4, contine numele a 335 de angajati ai Guvernului României (printre care citiva ministri, ceva secretari de stat si restul functionari de toate rangurile). Din punctul nostru de vedere, impricinatii au completat cit se poate de in fals declaratiile de avere. Din punctul de vedere al Codului Penal, asta se pedepseste cu inchisoare de la trei luni la doi ani sau cu amenda.
Act public ratat,
dar penal
„Prezenta declaratie constituie act public si raspund, potrivit legii penale, pentru inexactitatea sau caracterul incomplet al datelor mentionate.“ Daca observati, acest citat este compus la persoana intii. Daca nu stiati deja, aceasta fraza este atasata la finalul formularului declaratiei de avere, inainte de semnatura celui care completeaza documentul. Ceea ce inseamna, deci, ca functionarul public care umple declaratia isi asuma niste lucruri. Unu: ca declaratia de avere este act public. Doi: ca raspunde penal pentru ce scrie acolo. Trei: ca raspunderea penala apare atunci cind datele mentionate in declaratia de avere sint fie inexacte, fie incomplete. E destul de simplu de priceput, nu? Riscul este la fel de simplu de priceput: acuzatia penala de fals in declaratii. Care este asa (conform art. 292 din Codul Penal): „Declararea necorespunzatoare adevarului, facuta unui organ sau institutii de stat (…) se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda“.
Era cind nu
se declara, azi
declaram, dar nu e
Deci am stabilit mai sus ca nu trebuie sa fii doctor Honoris Causa in drept ca sa pricepi ca declaratia de avere trebuie completata conform realitatii (adica in acord cu toate cele detinute: conturile, viloaiele, masinile, nevestele, odraslele si alte acareturi de pe linga casa omului). Cu toate acestea, o monitorizare facuta de Academia Catavencu pe site-urile tuturor ministerelor din componenta Guvernului României arata asa: exista sute de functionari care nu si-au actualizat declaratiile de avere de vreo doi ani; exista alte sute care nu au simtit nevoia sa ne spuna ce venituri au din functii publice; altii au fost ceva mai atenti si nu si-au completat doar unele rubrici (cum ar fi cele legate de datorii sau de cit costa imobilele pe care le detin). Exista si cazuri in care functionarii publici nu au facut decit sa dateze si semneze declaratia de avere, in rest nemaicompletind nimic altceva.
Venituri ministeriale? Nem tudom!
Dintre ministrii care nu si-au completat anumite rubrici din declaratia de avere pot fi mentionati: Motreanu de la Agricultura (ale carui imobile nu se stie cui apartin), Nagy de la Comunicatii (care are un mare spatiu gol la „venituri“), Nicolaescu de la Sanatate
(nici el nu pare sa ia salariu de la minister), Borbely de la Amenajarea Teritoriului (isi doneaza, probabil, salariul, ca in declaratie nu e), Marko Bela (si el munceste pe scobitori la Guvern). Pe linga acestia, o puzderie de secretari de stat de la mai toate ministerele si sute de functionari de la rangul doi in jos. Printre acestia, chiar si angajati ai Ministerului Justitiei (institutie care are, pe site-ul propriu, un ghid de completare a declaratiilor de avere).
Cine nu acuza
n-are nici o scuza
Sesizarea penala a fost depusa de Academia Catavencu la cabinetul procurorului general al PICCJ, Codruta Kövesi, si inregistrata (foto 2). Conform legii, PICCJ va trebui sa faca verificari in ce priveste toate cele 335 de nume de functionari publici care se gasesc in sesizarea penala. Daca procurorii vor considera ca exista elemente constitutive ale infractiunii de fals in declaratii, vor incepe urmarirea penala.
Daca nu vor gasi astfel de elemente si, deci, nu vor incepe urmarirea penala, este evident ca mai bine se lasa de meserie, din moment ce nu sint in stare sa vada ce e evident: cei 335 de functionari nu si-au completat conform legii declaratiile de avere. Le uram succes procurorilor de la PICCJ si le spunem dinainte ca o sa-i intrebam saptaminal in ce stadiu se afla verificarile.
A-NI, A-NI…
Dormi linistit,
Parlamentul lucreaza pentru tine…
Ca PICCJ va avea usoare accese de sufocare fata cu volumul mare de verificari de declaratii de avere e destul de usor de ghicit. A remarcat acest lucru si ministrul Justitiei, Monica Macovei, careia i s-a solicitat un comentariu de catre Academia Catavencu. „Demersul dvs., care probabil a necesitat un timp
indelungat si o atentie deosebita, ar fi putut fi evitat daca proiectul pe care l-am propus, de infiintare a Agentiei Nationale de Integritate, ar fi fost adoptat pina acum si pus in aplicare. (…) {i probabil ca odata aparuta aceasta lege, cind stii ca exista un organism
care in mod obligatoriu se uita pe declaratia de avere pe care ai semnat-o si te poate chema la audieri daca nu e bine completata, va creste si gradul de responsabilitate al celor care sint obligati prin lege sa completeze declaratii de avere
Liderii PNL i-au propus premierului mai multe variante de a-i elimina pe democrati din guvern. Acest lucru s-ar putea intampla la restructurare.
Liberalii nu-i mai vor pe democrati in guvern, iar liderii PD nu vor nici in ruptul capului sa plece, asteptand sa fie dati afara de Tariceanu din executiv. PNL si PD nu-si asuma deocamdata oficial incheierea conturilor din Alianta.
Dupa refuzul ministrilor PD de a semna ordonanta de amanare a euroalegerilor, liderii PNL se gandesc tot mai serios la eliminarea acestora din guvern, propunandu-i luni seara premierului mai multe variante pe aceasta tema.
Prima dintre ele a fost ca Tariceanu sa-i revoce pe sefii internelor si justitiei, Vasile Blaga si Monica Macovei, pe motiv ca nu au semnat actul normativ pentru decalarea scrutinului european, sustin surse din PNL. Liderii PNL si-au dat seama insa ca o asemenea strategie ar urma sa depinda exclusiv de presedintele Basescu.
Desi premierul Tariceanu propune revocarea, seful statului este cel care trebuie sa semneze decretul de eliberare din functie, in cazul celor doi ministri fiind putin probabil sa se intample.
Varianta ramasa in carti ar fi ca premierul sa propuna restructurarea guvernului in care posturile PD sa nu se mai regaseasca. Liberalii considera ca o echipa PNL, alaturi eventual de UDMR, ar putea trece de votul parlamentului, atata vreme cat opozitia a declarat public ca va sustine un guvern fara PD.
Vicepresedintele liberal, Crin Antonescu, a declarat ieri ca, in opinia sa, se poate merge catre o restructurare a guvernului fara PD daca se ia in calcul atitudinea din ultima perioada a democratilor.
PD il asteapta pe Tariceanu
Democratii nici nu se gandesc sa paraseasca de bunavoie Palatul Victoria. Surse din partid afirma ca asteapta ca, saptamana viitoare cel mai tarziu, premierul Tariceanu sa prezinte un guvern restructurat din care ei sa nu mai faca parte.
Totusi, liderii PD nu exclud ca premierul sa le propuna o varianta de restructurare in care sa se regaseasca si democratii pe portofolii comasate, insa o vor refuza. Democratii spun ca eliminarea din guvern i-ar victimiza si le-ar aduce procente nesperate in sondaje, avand sanse sa ajunga chiar la 40%.
Secretarul general al PD, Vasile Blaga, a declarat ca, daca PD nu se va mai regasi in noua echipa guvernamentala, democratii vor vota impotriva cabinetului, dar daca acesta trece de parlament este "un guvern legitim".
CULMEA RESTRUCTURARII
PSD, nevoit sa voteze un program de dreapta
Sprijinul pe care PSD i l-a promis in parlament premierului Tariceanu ii va pune pe social-democrati in situatia de a fi de acord cu programul de dreapta al Aliantei, al carui punct forte a fost introducerea cotei unice.
Democratii nu si-ar dori ca Tariceanu sa-si asume restructurarea fara PD tot pe programul de guvernare pe care democratii l-au elaborat, insa liberalii sustin ca nu vor renunta la el.
Ei evita astfel sa cada in capcana PD: un alt program de guvernare inseamna un alt prim-ministru. Si asta pentru ca actualul premier a fost desemnat in virtutea unui program asumat de majoritatea parlamentara constituita dupa alegerile din 2004.
De altfel, ministrul democrat Vasile Blaga a incercat sa agite spiritele, declarand ca abia asteapta sa vada cum PSD voteaza in program de guvernare al dreptei. Liberalii spun insa ca si ei au contribuit la documentul pe care incearca sa-l puna in aplicare in continuare.
Liberalii nu-i mai vor pe democrati in guvern, iar liderii PD nu vor nici in ruptul capului sa plece, asteptand sa fie dati afara de Tariceanu din executiv. PNL si PD nu-si asuma deocamdata oficial incheierea conturilor din Alianta.
Dupa refuzul ministrilor PD de a semna ordonanta de amanare a euroalegerilor, liderii PNL se gandesc tot mai serios la eliminarea acestora din guvern, propunandu-i luni seara premierului mai multe variante pe aceasta tema.
Prima dintre ele a fost ca Tariceanu sa-i revoce pe sefii internelor si justitiei, Vasile Blaga si Monica Macovei, pe motiv ca nu au semnat actul normativ pentru decalarea scrutinului european, sustin surse din PNL. Liderii PNL si-au dat seama insa ca o asemenea strategie ar urma sa depinda exclusiv de presedintele Basescu.
Desi premierul Tariceanu propune revocarea, seful statului este cel care trebuie sa semneze decretul de eliberare din functie, in cazul celor doi ministri fiind putin probabil sa se intample.
Varianta ramasa in carti ar fi ca premierul sa propuna restructurarea guvernului in care posturile PD sa nu se mai regaseasca. Liberalii considera ca o echipa PNL, alaturi eventual de UDMR, ar putea trece de votul parlamentului, atata vreme cat opozitia a declarat public ca va sustine un guvern fara PD.
Vicepresedintele liberal, Crin Antonescu, a declarat ieri ca, in opinia sa, se poate merge catre o restructurare a guvernului fara PD daca se ia in calcul atitudinea din ultima perioada a democratilor.
PD il asteapta pe Tariceanu
Democratii nici nu se gandesc sa paraseasca de bunavoie Palatul Victoria. Surse din partid afirma ca asteapta ca, saptamana viitoare cel mai tarziu, premierul Tariceanu sa prezinte un guvern restructurat din care ei sa nu mai faca parte.
Totusi, liderii PD nu exclud ca premierul sa le propuna o varianta de restructurare in care sa se regaseasca si democratii pe portofolii comasate, insa o vor refuza. Democratii spun ca eliminarea din guvern i-ar victimiza si le-ar aduce procente nesperate in sondaje, avand sanse sa ajunga chiar la 40%.
Secretarul general al PD, Vasile Blaga, a declarat ca, daca PD nu se va mai regasi in noua echipa guvernamentala, democratii vor vota impotriva cabinetului, dar daca acesta trece de parlament este "un guvern legitim".
CULMEA RESTRUCTURARII
PSD, nevoit sa voteze un program de dreapta
Sprijinul pe care PSD i l-a promis in parlament premierului Tariceanu ii va pune pe social-democrati in situatia de a fi de acord cu programul de dreapta al Aliantei, al carui punct forte a fost introducerea cotei unice.
Democratii nu si-ar dori ca Tariceanu sa-si asume restructurarea fara PD tot pe programul de guvernare pe care democratii l-au elaborat, insa liberalii sustin ca nu vor renunta la el.
Ei evita astfel sa cada in capcana PD: un alt program de guvernare inseamna un alt prim-ministru. Si asta pentru ca actualul premier a fost desemnat in virtutea unui program asumat de majoritatea parlamentara constituita dupa alegerile din 2004.
De altfel, ministrul democrat Vasile Blaga a incercat sa agite spiritele, declarand ca abia asteapta sa vada cum PSD voteaza in program de guvernare al dreptei. Liberalii spun insa ca si ei au contribuit la documentul pe care incearca sa-l puna in aplicare in continuare.
Romania libera" prezinta, in exclusivitate, un document din anul 1997 gasit in arhiva Judecatoriei Buftea din care rezulta intentia institutiilor statului de a grupa suprafete de teren in zona Pipera-Tunari, parcele care aveau sa-i fie date lui George Becali in cadrul celui de-al doilea schimb de terenuri dintre acesta si MApN. Este vorba de avizul numarul 162 din 8 octombrie 1997, prin care secretarul de stat Adrian Dobrescu de la Ministerul Agriculturii a avizat schimbul. MApN a primit 70.000 de metri patrati pe tarlaua nr. 15 Pipera-Tunari, grupand, astfel, cele peste 20 de hectare disparate de terenuri
avute in administrare
in acea zona.
Documentul este dovada premeditarii viitoarei tranzactii dintre MApN si Becali.
George Becali a inaintat MApN o oferta de schimb abia in vara anului 1998. El a oferit la schimb suprafete de teren din stefanestii de Jos, pe care nu era proprietar.
Le-a cumparat abia dupa ce a avut siguranta ca oficialii din conducerea MApN vor aviza tranzactia.
Terenurile in cauza erau revendicate, iar schimburile erau
interzise de lege. Altfel spus, institutiile statului nu le puteau schimba intre ele pentru ca nu erau proprietarele terenurilor. Nici Ministerul Agriculturii nu avea voie sa avizeze tranzactia.
Fostii proprietari au facut plangeri penale, dar pana la descoperirea acestui document, dosarele au fost inchise pe motiv ca nu exista "intentia" savarsirii vreunei infractiuni.
• George Becali este acuzat ca ar fi vandut terenuri din Pipera, desi stia ca acestea
erau revendicate de catre fostii proprietari. Potrivit legilor, prin schimburile realizate cu MApN - care era doar administratorul terenurilor - Becali nu a devenit proprietarul acestora, ci "copermutant", un fel de administrator.
• La "inzestrarea" lui George Becali
au contribuit, prin avizarea unor schimburi nelegale, Ministerul Agriculturii, SCAI Mogosoaia SA, Ministerul Apararii Nationale, alte institutii ale statului
• De la Agentia Domeniilor Statului, institutia care ar trebui sa detina arhivele cu circulatia suprafetelor confiscate de statul comunist, au disparut documentele schimburilor de terenuri
Terenuri grupate abuziv la Pipera
"Romania libera" detine un document din anul 1997 din care rezulta intentia institutiilor statului de a grupa parcele de teren in zona Pipera-Tunari, parcele care aveau sa-i fie date lui George Becali in 1998-1999, in cadrul celui de-al doilea schimb de terenuri dintre acesta si MApN. In presa au existat relatari despre aceste schimburi, dar este pentru prima data cand apare un document care demonstreaza ca institutiile statului sunt cele care au grupat deliberat terenurile din Pipera. Reporterii nostri au gasit documentul la arhiva Judecatoriei Buftea. Este vorba de avizul numarul 162, din data de 8 octombrie 1997, prin care secretarul de stat Adrian Dobrescu de la Ministerul Agriculturii a avizat schimbul. MApN a primit 70.000 de metri patrati pe tarlaua nr. 15, A286/2 Pipera-Tunari, grupandu-si astfel cele peste 20 de hectare disparate de terenuri avute in administrare in acea zona. Ulterior, aceasta suprafata i-a fost data lui George Becali in cadrul celui de-al doilea schimb cu Apararea Nationala. Gruparea compacta a terenurilor faramitate operata de MApN inainte de formularea ofertei de catre Becali poate fi considerata o dovada a premeditarii viitoarei tranzactii cu latifundiarul din Pipera.
A oferit la schimb un teren pe care nu era proprietar
George Becali a inaintat la MApN o oferta de schimb la data de 29 august 1998, iar actele au fost semnate la notar in luna iunie 1999. Becali a dat la schimb o suprafata de peste 20 de hectare de teren din stefanestii de Jos.
In august 1998, cand a facut oferta, Becali nu era proprietarul terenului, dupa cum se afirma intr-un raport de audit al MApN. Le-a cumparat abia dupa ce a avut siguranta ca oficialii din conducerea MApN vor aviza schimbul. Terenurile schimbate intre ele erau revendicate, iar schimburile erau interzise de lege. Cu alte cuvinte
, institutiile statului nu le puteau schimba intre ele pentru ca nu erau proprietarele terenurilor. Nici Ministerul Agriculturii nu avea voie sa avizeze schimbul. S-au incalcat legile proprietatii. Fostii proprietari au facut plangeri penale, dar dosarele au fost inchise pe motiv ca nu exista "intentia" savarsirii vreunei infractiuni.
Documentele schimburilor au disparut din arhive
Gasirea avizului din 1997 al Ministerului Agriculturii (adica anterior realizarii celui de-al doilea schimb) rastoarna spectaculos situatia. Nu e de mirare ca acest document a disparut din arhivele Ministerului Agriculturii si ale ADS. Cel putin asa rezulta din raspunsurile primite de redactia noastra.
Oficial, Ministerul Agriculturii ne-a anuntat ca toate documentele schimburilor au fost transmise la ADS, iar ADS ne-a raspuns ca nu are nici un document al schimburilor respective. Adrian Dobrescu, cel care a semnat acel aviz, in prezent consilier la Ministerul Agriculturii, ne-a declarat ca nu a stiut de faptul ca acele terenuri erau revendicate. "Intra in atributiile mele sa semnez, din moment ce la dosar exista avizul Oficiului de Cadastru si ale biroului
juridic de la minister. Eu nu sunt prieten cu Gigi Becali. Daca as fi fost prieten cu el, acum as fi fost un om bogat", ne-a declarat Dobrescu.
"Institutiile statului mi-au furat proprietatea"
Unul dintre cei ramasi fara teren la Pipera este Costache Trifu. El sustine, cu documente, ca fosta sa proprietate se afla pe tarlaua 15 din Pipera, era administrata de catre SCAI Mogosoaia SA si a ajuns in proprietatea familiei Becali dupa schimburile realizate de catre MApN. "Eu am fost actionar la SCAI Mogosoaia SA, unde a ajuns terenul familiei mele, confiscat de comunisti. In 1995, odata cu legea arendei, am fost obligat sa arendez la SCAI Mogosoaia pe o perioada de cinci ani, dupa care urma sa fiu pus in posesia terenului, pe vechile amplasamente. Prin schimburile succesive, facute, in dispretul legilor, chiar de catre institutiile statului, terenul meu a ajuns in posesia familiei Becali, care l-a instrainat. Eu mi-am castigat dreptul la proprietate prin instanta de judecata, dar toate institutiile statului isi bat joc de noi. Schimbul dintre SCAI Mogosoaia SA, care administra proprietatea mea, si MApN este ilegal, este nul de drept. De asemenea, este nelegal si nul de drept schimbul dintre MApN – care a preluat in administrare terenul meu si care nu avea acte de proprietate pe acel teren – si George si Luminita Becali, care au ajuns astfel in administrarea proprietatii mele fara ca eu sa fiu intrebat. De altfel, Luminita Becali nu a semnat actele la notar. Pe deasupra, nu este un schimb de terenuri intre proprietari, ci intre permutant si copermutant", sustine Trifu.
"Bodyguarzii lui Becali m-au amenintat"
Ion Valeanu are, pe hartie, terenuri de milioane de euro in Pipera. In realitate, insa, este sarac, obligat sa munceasca in strainatate ca sa aiba bani pentru procesele de revendicare a proprietatilor sale
. O parte din terenuri i-au fost concesionate lui George Becali, fara ca el sa fie consultat. Era vorba de o bucata din Balta Saulei din Pipera. "Eram la pescuit, pe terenul meu din Pipera-Tunari, pe bucata mea de luciu de apa, cand m-am trezit cu bodyguarzii lui Gigi Becali. Eu am acte ca sunt proprietarul luciului de apa din dreptul terenului meu, dar nu am fost pus in posesia luciului de apa deoarece intreaga Balta a Saulei i-a fost concesionata lui Gigi Becali, probabil de catre fosta IAS Mogosoaia. Asa mi s-a spus de la Primaria Voluntari. Eu le-am spus bodyguarzilor ca pescuiesc pe terenul meu, iar ei mi-au spus ca, daca nu plec de acolo, poate ca ma obliga sa si platesc. Asa am ajuns ca pe proprietatea mea sa-si bata joc Becali de mine. Sa-mi rada in nas oamenii lui si sa ma ameninte pe proprietatea mea", ne-a declarat Valeanu.
FAPTE
Abuzurile savarsite de mai marii MApN, care au semnat schimburile de terenuri cu George Becali, sunt cuprinse intr-un raport de audit intocmit de specialistii Apararii. Intre nereguli, enumeram:
» Terenul oferit de MApN la schimb era revendicat in instantele de judecata.
» Schimbul s-a facut fara Hotarare Guvernamentala.
» S-au incalcat mai multe prevede-ri legale, intre care figureaza art. 5, alin. 2 din Legea 18/1991, art. 12, alin. 3 din Legea 54/1998 si art. 11 din Legea 213/1998, care interzic schimburile de terenuri apartinand domeniului public. Facem preciza-rea ca terenurile administrate de catre MApN, potrivit art. 2 si 5 din Legea 18/1991, sunt terenuri cu des-tinatie speciala ce apartin domeni-ului public. (...) Terenul dat de catre MApN la schimb cu un particular incalca flagrant legea si loveste in interesele proprietarilor de drept care si-au revendicat terenurile.
"Liturghia" dupa Becali
» Rep.: Sunteti acuzat de unii fosti proprietari, ca Trifu sau Valeanu, ca ati ajuns in posesia terenurilor lor prin schimburile pe care dumneavoastra le-ati facut cu SCAI, cu MApN.
Gigi Becali – Ce schimb? Ce SCAI? Ce MApN? Doamne fereste! Ce legatura are SCAI cu MApN-ul? Nu inteleg ce spuneti. stiu ca Trifu isi revendica terenurile, dar nu inteleg ce inventati dvs. Nu-i problema mea ce a schimbat SCAI-ul cu MApN-ul, ce au facut ei, eu n-am habar.
» Rep.: Totusi, niste oameni
au ramas fara proprietati.
Cum comentati aceasta dvs.,
care ii ajutati pe saraci?
Gigi Becali – Stati putin! Pe cine am pacalit, pana la urma? Pana acum ati spus ca am pacalit statul, cand eu spuneam ca acolo au avut terenuri fostii proprietari. t(…) Cei care au avut acolo terenuri, au venit la mine si i-am mai despagubit odata. Trifu si Valeanu asta n-au avut acolo, d-aia n-au venit. (…)
» Rep.: Poate ca oamenii nu voiau
sa va vanda acele terenuri…
Gigi Becali – Ei n-au avut nimic acolo, mint daca spun ca au avut.
» Rep.: Ati concesionat Balta Saulei de la SCAI Mogosoaia?
Gigi Becali – Ce legatura are SCAI cu balta ?
» Rep.: De la cine ati concesionat balta?
Gigi Becali – De la Piscicola. si tot concesionez. Eu cumpar tot si nu va intreb pe voi si nici pe procurori, asa sa scrieti, da? (…)
» Rep.: Dar acolo au avut acte si fostii proprietari, spre exemplu Valeanu, pe care l-au amenintat bodyguarzii dvs., era pe terenul lui, are acte…
Gigi Becali – E mincinos, e inventat de voi si sunteti niste mincinosi si dvs. si Turturica. Valeanu, care spune ca a fost amenintat de bodyguarzii mei, e un mincinos. Sa vina in fata mea si sa jure pe Biblie ca l-au amenintat bodyguarzii mei. si voi sunteti niste mincinosi. Bai, comunistilor, bai!
» Rep..: Pai, aceste terenuri nu credeti ca au apartinut cuiva, unor proprietari, nu? si au fost confiscate de comunisti…
Gigi Becali – Care e problema mea? Ce esti, tu, ba? Judecatoare?
» Rep.: Doamne fereste, eu incerc doar sa va iau un punct de vedere.
Gigi Becali – Esti o nenorocita, care minti ca i-a amenintat bodyguarzii mei. (…) Tu esti o handicapata de comunista, ca toti de la "Romania libera" sunteti niste comunisti. si niste securisti si tu, si Turturica asta!
» Rep.: Dar terenurile astea ale fostilor proprietari, care au ajuns in proprietatea dvs., au fost confiscate de securisti si comunisti…
Gigi Becali – Da, si ce vrei de la mine? Eu am cumparat de la oameni, nu de la comunisti.
» Rep.: Pai, n-ati luat de la Armata?
Gigi Becali – si ce, n-am dat teren la schimb, si n-am dat banii la oameni? Iar Trifu, asta, e inventat de voi…
» Rep.: Actele sunt de la instanta de judecata.
Gigi Becali – N-ai de la instanta nimic. Pai pe parcela 15, uita-te tu.
» Rep.: Va rog respectuos, domnule…
Din acest moment George Becali s-a lansat in injurii de o vulgaritate extrema. Din respect pentru cititorii nostri, nu le reproducem. Izbucnirea lui Becali este cu atat mai grava cu cat toata convorbirea telefonica a avut loc in timpul Sfintei Liturghii de la muntele Athos, care s-a auzit in permanenta in fundal.
Primarul Rababoc: "Unii se considera inselati de Becali"
Primul schimb de terenuri dintre MApN si George Becali a fost parafat in octombrie 1996 de catre generalul Dumitru Cioflina, seful Marelui Stat Major General al Armatei, pe motiv ca o unitate militara din stefanesti ar avea nevoie de teren pentru a construi un obiectiv militar. Numai ca acel presupus obiectiv militar nu era prevazut in nici un buget, dovada ca nici nu a fost construit. E un mister cum a ghicit gen. Cioflina faptul ca Becali are terenuri la stefanesti si ca este dispus sa le schimbe cu cele detinute de catre MApN la Pipera, deoarece la primul schimb, din 1996, Becali nu a facut nici o oferta scrisa. Initial, am crezut ca gen. Cioflina a aflat de terenurile de la stefanesti ale lui Becali de la cumnatul sau, Rababoc, primarul comunei. Rababoc insa a negat. A recunoscut doar faptul ca i-a improprietarit pe rromii comunei cu terenurile pe care le-a cumparat apoi George Becali si taman acele terenuri au fost date la schimb cu cele de la Pipera administrate de catre MApN. "Acum, exista unii nemultumiti, care se considera inselati de Becali, ca nu au luat bani destui. Dar la Politia din comuna nu exista nici o plangere ca ar fi fost fortati sa vanda", sustine Rababoc. Plangerile unora dintre vanzatorii de terenuri catre Becali, care se considerau inselati, au ajuns insa la Parchetul Buftea, unde au fost clasate.
avute in administrare
in acea zona.
Documentul este dovada premeditarii viitoarei tranzactii dintre MApN si Becali.
George Becali a inaintat MApN o oferta de schimb abia in vara anului 1998. El a oferit la schimb suprafete de teren din stefanestii de Jos, pe care nu era proprietar.
Le-a cumparat abia dupa ce a avut siguranta ca oficialii din conducerea MApN vor aviza tranzactia.
Terenurile in cauza erau revendicate, iar schimburile erau
interzise de lege. Altfel spus, institutiile statului nu le puteau schimba intre ele pentru ca nu erau proprietarele terenurilor. Nici Ministerul Agriculturii nu avea voie sa avizeze tranzactia.
Fostii proprietari au facut plangeri penale, dar pana la descoperirea acestui document, dosarele au fost inchise pe motiv ca nu exista "intentia" savarsirii vreunei infractiuni.
• George Becali este acuzat ca ar fi vandut terenuri din Pipera, desi stia ca acestea
erau revendicate de catre fostii proprietari. Potrivit legilor, prin schimburile realizate cu MApN - care era doar administratorul terenurilor - Becali nu a devenit proprietarul acestora, ci "copermutant", un fel de administrator.
• La "inzestrarea" lui George Becali
au contribuit, prin avizarea unor schimburi nelegale, Ministerul Agriculturii, SCAI Mogosoaia SA, Ministerul Apararii Nationale, alte institutii ale statului
• De la Agentia Domeniilor Statului, institutia care ar trebui sa detina arhivele cu circulatia suprafetelor confiscate de statul comunist, au disparut documentele schimburilor de terenuri
Terenuri grupate abuziv la Pipera
"Romania libera" detine un document din anul 1997 din care rezulta intentia institutiilor statului de a grupa parcele de teren in zona Pipera-Tunari, parcele care aveau sa-i fie date lui George Becali in 1998-1999, in cadrul celui de-al doilea schimb de terenuri dintre acesta si MApN. In presa au existat relatari despre aceste schimburi, dar este pentru prima data cand apare un document care demonstreaza ca institutiile statului sunt cele care au grupat deliberat terenurile din Pipera. Reporterii nostri au gasit documentul la arhiva Judecatoriei Buftea. Este vorba de avizul numarul 162, din data de 8 octombrie 1997, prin care secretarul de stat Adrian Dobrescu de la Ministerul Agriculturii a avizat schimbul. MApN a primit 70.000 de metri patrati pe tarlaua nr. 15, A286/2 Pipera-Tunari, grupandu-si astfel cele peste 20 de hectare disparate de terenuri avute in administrare in acea zona. Ulterior, aceasta suprafata i-a fost data lui George Becali in cadrul celui de-al doilea schimb cu Apararea Nationala. Gruparea compacta a terenurilor faramitate operata de MApN inainte de formularea ofertei de catre Becali poate fi considerata o dovada a premeditarii viitoarei tranzactii cu latifundiarul din Pipera.
A oferit la schimb un teren pe care nu era proprietar
George Becali a inaintat la MApN o oferta de schimb la data de 29 august 1998, iar actele au fost semnate la notar in luna iunie 1999. Becali a dat la schimb o suprafata de peste 20 de hectare de teren din stefanestii de Jos.
In august 1998, cand a facut oferta, Becali nu era proprietarul terenului, dupa cum se afirma intr-un raport de audit al MApN. Le-a cumparat abia dupa ce a avut siguranta ca oficialii din conducerea MApN vor aviza schimbul. Terenurile schimbate intre ele erau revendicate, iar schimburile erau interzise de lege. Cu alte cuvinte
, institutiile statului nu le puteau schimba intre ele pentru ca nu erau proprietarele terenurilor. Nici Ministerul Agriculturii nu avea voie sa avizeze schimbul. S-au incalcat legile proprietatii. Fostii proprietari au facut plangeri penale, dar dosarele au fost inchise pe motiv ca nu exista "intentia" savarsirii vreunei infractiuni.
Documentele schimburilor au disparut din arhive
Gasirea avizului din 1997 al Ministerului Agriculturii (adica anterior realizarii celui de-al doilea schimb) rastoarna spectaculos situatia. Nu e de mirare ca acest document a disparut din arhivele Ministerului Agriculturii si ale ADS. Cel putin asa rezulta din raspunsurile primite de redactia noastra.
Oficial, Ministerul Agriculturii ne-a anuntat ca toate documentele schimburilor au fost transmise la ADS, iar ADS ne-a raspuns ca nu are nici un document al schimburilor respective. Adrian Dobrescu, cel care a semnat acel aviz, in prezent consilier la Ministerul Agriculturii, ne-a declarat ca nu a stiut de faptul ca acele terenuri erau revendicate. "Intra in atributiile mele sa semnez, din moment ce la dosar exista avizul Oficiului de Cadastru si ale biroului
juridic de la minister. Eu nu sunt prieten cu Gigi Becali. Daca as fi fost prieten cu el, acum as fi fost un om bogat", ne-a declarat Dobrescu.
"Institutiile statului mi-au furat proprietatea"
Unul dintre cei ramasi fara teren la Pipera este Costache Trifu. El sustine, cu documente, ca fosta sa proprietate se afla pe tarlaua 15 din Pipera, era administrata de catre SCAI Mogosoaia SA si a ajuns in proprietatea familiei Becali dupa schimburile realizate de catre MApN. "Eu am fost actionar la SCAI Mogosoaia SA, unde a ajuns terenul familiei mele, confiscat de comunisti. In 1995, odata cu legea arendei, am fost obligat sa arendez la SCAI Mogosoaia pe o perioada de cinci ani, dupa care urma sa fiu pus in posesia terenului, pe vechile amplasamente. Prin schimburile succesive, facute, in dispretul legilor, chiar de catre institutiile statului, terenul meu a ajuns in posesia familiei Becali, care l-a instrainat. Eu mi-am castigat dreptul la proprietate prin instanta de judecata, dar toate institutiile statului isi bat joc de noi. Schimbul dintre SCAI Mogosoaia SA, care administra proprietatea mea, si MApN este ilegal, este nul de drept. De asemenea, este nelegal si nul de drept schimbul dintre MApN – care a preluat in administrare terenul meu si care nu avea acte de proprietate pe acel teren – si George si Luminita Becali, care au ajuns astfel in administrarea proprietatii mele fara ca eu sa fiu intrebat. De altfel, Luminita Becali nu a semnat actele la notar. Pe deasupra, nu este un schimb de terenuri intre proprietari, ci intre permutant si copermutant", sustine Trifu.
"Bodyguarzii lui Becali m-au amenintat"
Ion Valeanu are, pe hartie, terenuri de milioane de euro in Pipera. In realitate, insa, este sarac, obligat sa munceasca in strainatate ca sa aiba bani pentru procesele de revendicare a proprietatilor sale
. O parte din terenuri i-au fost concesionate lui George Becali, fara ca el sa fie consultat. Era vorba de o bucata din Balta Saulei din Pipera. "Eram la pescuit, pe terenul meu din Pipera-Tunari, pe bucata mea de luciu de apa, cand m-am trezit cu bodyguarzii lui Gigi Becali. Eu am acte ca sunt proprietarul luciului de apa din dreptul terenului meu, dar nu am fost pus in posesia luciului de apa deoarece intreaga Balta a Saulei i-a fost concesionata lui Gigi Becali, probabil de catre fosta IAS Mogosoaia. Asa mi s-a spus de la Primaria Voluntari. Eu le-am spus bodyguarzilor ca pescuiesc pe terenul meu, iar ei mi-au spus ca, daca nu plec de acolo, poate ca ma obliga sa si platesc. Asa am ajuns ca pe proprietatea mea sa-si bata joc Becali de mine. Sa-mi rada in nas oamenii lui si sa ma ameninte pe proprietatea mea", ne-a declarat Valeanu.
FAPTE
Abuzurile savarsite de mai marii MApN, care au semnat schimburile de terenuri cu George Becali, sunt cuprinse intr-un raport de audit intocmit de specialistii Apararii. Intre nereguli, enumeram:
» Terenul oferit de MApN la schimb era revendicat in instantele de judecata.
» Schimbul s-a facut fara Hotarare Guvernamentala.
» S-au incalcat mai multe prevede-ri legale, intre care figureaza art. 5, alin. 2 din Legea 18/1991, art. 12, alin. 3 din Legea 54/1998 si art. 11 din Legea 213/1998, care interzic schimburile de terenuri apartinand domeniului public. Facem preciza-rea ca terenurile administrate de catre MApN, potrivit art. 2 si 5 din Legea 18/1991, sunt terenuri cu des-tinatie speciala ce apartin domeni-ului public. (...) Terenul dat de catre MApN la schimb cu un particular incalca flagrant legea si loveste in interesele proprietarilor de drept care si-au revendicat terenurile.
"Liturghia" dupa Becali
» Rep.: Sunteti acuzat de unii fosti proprietari, ca Trifu sau Valeanu, ca ati ajuns in posesia terenurilor lor prin schimburile pe care dumneavoastra le-ati facut cu SCAI, cu MApN.
Gigi Becali – Ce schimb? Ce SCAI? Ce MApN? Doamne fereste! Ce legatura are SCAI cu MApN-ul? Nu inteleg ce spuneti. stiu ca Trifu isi revendica terenurile, dar nu inteleg ce inventati dvs. Nu-i problema mea ce a schimbat SCAI-ul cu MApN-ul, ce au facut ei, eu n-am habar.
» Rep.: Totusi, niste oameni
au ramas fara proprietati.
Cum comentati aceasta dvs.,
care ii ajutati pe saraci?
Gigi Becali – Stati putin! Pe cine am pacalit, pana la urma? Pana acum ati spus ca am pacalit statul, cand eu spuneam ca acolo au avut terenuri fostii proprietari. t(…) Cei care au avut acolo terenuri, au venit la mine si i-am mai despagubit odata. Trifu si Valeanu asta n-au avut acolo, d-aia n-au venit. (…)
» Rep.: Poate ca oamenii nu voiau
sa va vanda acele terenuri…
Gigi Becali – Ei n-au avut nimic acolo, mint daca spun ca au avut.
» Rep.: Ati concesionat Balta Saulei de la SCAI Mogosoaia?
Gigi Becali – Ce legatura are SCAI cu balta ?
» Rep.: De la cine ati concesionat balta?
Gigi Becali – De la Piscicola. si tot concesionez. Eu cumpar tot si nu va intreb pe voi si nici pe procurori, asa sa scrieti, da? (…)
» Rep.: Dar acolo au avut acte si fostii proprietari, spre exemplu Valeanu, pe care l-au amenintat bodyguarzii dvs., era pe terenul lui, are acte…
Gigi Becali – E mincinos, e inventat de voi si sunteti niste mincinosi si dvs. si Turturica. Valeanu, care spune ca a fost amenintat de bodyguarzii mei, e un mincinos. Sa vina in fata mea si sa jure pe Biblie ca l-au amenintat bodyguarzii mei. si voi sunteti niste mincinosi. Bai, comunistilor, bai!
» Rep..: Pai, aceste terenuri nu credeti ca au apartinut cuiva, unor proprietari, nu? si au fost confiscate de comunisti…
Gigi Becali – Care e problema mea? Ce esti, tu, ba? Judecatoare?
» Rep.: Doamne fereste, eu incerc doar sa va iau un punct de vedere.
Gigi Becali – Esti o nenorocita, care minti ca i-a amenintat bodyguarzii mei. (…) Tu esti o handicapata de comunista, ca toti de la "Romania libera" sunteti niste comunisti. si niste securisti si tu, si Turturica asta!
» Rep.: Dar terenurile astea ale fostilor proprietari, care au ajuns in proprietatea dvs., au fost confiscate de securisti si comunisti…
Gigi Becali – Da, si ce vrei de la mine? Eu am cumparat de la oameni, nu de la comunisti.
» Rep.: Pai, n-ati luat de la Armata?
Gigi Becali – si ce, n-am dat teren la schimb, si n-am dat banii la oameni? Iar Trifu, asta, e inventat de voi…
» Rep.: Actele sunt de la instanta de judecata.
Gigi Becali – N-ai de la instanta nimic. Pai pe parcela 15, uita-te tu.
» Rep.: Va rog respectuos, domnule…
Din acest moment George Becali s-a lansat in injurii de o vulgaritate extrema. Din respect pentru cititorii nostri, nu le reproducem. Izbucnirea lui Becali este cu atat mai grava cu cat toata convorbirea telefonica a avut loc in timpul Sfintei Liturghii de la muntele Athos, care s-a auzit in permanenta in fundal.
Primarul Rababoc: "Unii se considera inselati de Becali"
Primul schimb de terenuri dintre MApN si George Becali a fost parafat in octombrie 1996 de catre generalul Dumitru Cioflina, seful Marelui Stat Major General al Armatei, pe motiv ca o unitate militara din stefanesti ar avea nevoie de teren pentru a construi un obiectiv militar. Numai ca acel presupus obiectiv militar nu era prevazut in nici un buget, dovada ca nici nu a fost construit. E un mister cum a ghicit gen. Cioflina faptul ca Becali are terenuri la stefanesti si ca este dispus sa le schimbe cu cele detinute de catre MApN la Pipera, deoarece la primul schimb, din 1996, Becali nu a facut nici o oferta scrisa. Initial, am crezut ca gen. Cioflina a aflat de terenurile de la stefanesti ale lui Becali de la cumnatul sau, Rababoc, primarul comunei. Rababoc insa a negat. A recunoscut doar faptul ca i-a improprietarit pe rromii comunei cu terenurile pe care le-a cumparat apoi George Becali si taman acele terenuri au fost date la schimb cu cele de la Pipera administrate de catre MApN. "Acum, exista unii nemultumiti, care se considera inselati de Becali, ca nu au luat bani destui. Dar la Politia din comuna nu exista nici o plangere ca ar fi fost fortati sa vanda", sustine Rababoc. Plangerile unora dintre vanzatorii de terenuri catre Becali, care se considerau inselati, au ajuns insa la Parchetul Buftea, unde au fost clasate.
Actualul sef al Loteriei, Liliana Ghervasuc, a intrat in atentia Fiscului, ca urmare a unor "deficiente de natura manageriala". 17,9 milioane lozuri au fost retrase de pe piata de Loteria Romana pentru ca nu s-au inscriptionat si in RON
* Conducerea Loteriei : Controlul Fiscului a durat prea mult, ceea ce ne-a adus prejudicii
Nicolae Cristea, fostul director general al Loteriei Romane, a incasat in perioada 2003-2005 1,179 milioane lei (11,79 miliarde lei vechi), ceea ce inseamna 310.000 euro, in plus
fata de ceea ce i se cuvenea pentru postul ocupat la aceasta institutie, potrivit unui raport de control intocmit de Agentia Nationala de Administrare
Fiscala (ANAF). Cea mai pare din aceasta suma, respectiv 759 mii lei (7,59 miliarde lei vechi), reprezinta sporuri, prime si stimulente pe care directorul general de la acea vreme si le-a acordat, iar restul de 420 mii lei (4,2 miliarde lei vechi) este cota la fondul de participare a salariatilor la profitul companiei.
Cristea s-a gandit si la persoanele din jur de care avea nevoie pentru aprobarea propriilor prime, asa ca membrii in AGA, Consiliul de Administratie si cenzorii au primit cota de participare a salariatilor la profitul companiei, desi nu aveau statutul de salariati. Veniturile acordate in acest caz insumeaza 235 milioane lei (2,35 miliarde lei vechi), din care cea mai mare parte s-a dus catre membrii AGA si administratori. Bugetul Loteriei nu a fost afectat numai de banii pe care Nicolae Cristea i-a bagat in propriul buzunar, ci si de alte sume, consistente, trecute la "minus" ca urmare a unor decizii manageriale demne de rubricile "asa nu" din cartile de specialitate. Astfel, pentru a-si depasi indicatorii de performanta si a beneficia de bonusurile de milioane, fosta conducere a Loteriei a fundamentat eronat bugetele de venituri si cheltuieli, ceea ce a dus la o crestere a profitului cu pana la 453%, in 2004. Totodata, au fost diminuate veniturile si profiturile aferente produselor pentru care compania este unic organizator-loto, joker, pronosport, loz in plic prin restrangerea retelei de vanzari (in prezent mai exista doar 64% din agentiile care functionau in 2003), lipsa de promovare, necorelarea la cerintele pietei si fundamentarea defectuoasa a preturilor practicate. In numai un an, Loteria a pierdut in aceasta directie 210 milioane lei (2.100 miliarde lei vechi), tendinta de scadere a acestor venituri pastrandu-se si in 2006. In acelasi timp
, au fost promovate produse
existente si la alte societati - videoloterie si pariloto, pierderile fiind de 220 milioane lei (2.200 miliarde lei vechi). Desi compania apartine statului, iar Ministerul de Finante este actionar majoritar, Loteria a tepuit bugetul cu 43 milioane lei (430 miliarde lei vechi)-TVA ca urmare a incheierii unor contracte fara a se stipula valoarea serviciilor, multe dintre acestea fiind in vigoare pana in 2013. Actul de control, care mai include si alte greseli de management, a fost inaintat catre Directia Nationala Anticoruptie pentru continuarea cercetarilor.
Actualul director general al Loteriei Romane, Liliana Ghervasuc, a intrat deja in atentia Fiscului, ca urmare a unor "deficiente de natura manageriala" inregistrate incepand cu a doua jumatate a anului trecut. Potrivit unui raport intocmit de Agentia Nationala de Administare Fiscala (ANAF), Loteria Romana "nu a mai contractat, comandat si comercializat lozuri dupa data de 01 iulie 2006, in conditiile in care pentru acest produs
loteristic compania este unic organizator". Tot la jumatatea anului trecut, mai precis pe 30 iunie, s-a decis retragerea de pe piata a unui numar 17,9 milioane lozuri, ca urmare a omiterii inscriptionarii acestora si in moneda denominata, prejudiciul fiind de 646 mii lei (6,46 miliarde lei vechi). Liliana Ghervasuc spune ca greseala privind neinscriptionarea lozurilor apartine vechii conduceri, iar retragerea acestora de la vanzare este o decizie temporara, pana la initierea de catre Ministerului Finantelor a unui act normativ care sa permita scoaterea din nou a acestor lozuri la vanzare. "Am gasit aceste lozuri la vanzare si pe stoc, motiv pentru care Adunarea Generala a Actionarilor a decis retragerea temporara a acestora de pe piata. Tot AGA a decis ca Ministerul Finantelor sa initieze un act normativ care sa ne permita valorificarea acestor lozuri. In caz contrar, vom fi nevoiti sa ne indreptam impotriva celor care au luat aceasta decizie pentru recuperarea prejudiciului", a precizat directorul general al Loteriei. Cat priveste cea de-a doua acuzatie din raportului ANAF, Liliana Ghervasuc spune sec: "Eronat. Cei de la ANAF nu au cuprins chiar tot in controlul lor. Loteria a mai comercializat dupa 1 iulie 2007 lozuri capsate, care se gasesc si acum la vanzare. Nu am comercializat si alt tip de lozuri deoarece nu stiam daca vom putea sa le scoatem la vanzare pe cele retrase si ar fi fost prea multe". Per total, sefa Loteriei crede ca ANAF si-a facut treaba cu incetinitorul, deoarece controlul a durat aproape un an cand de fapt trebuia sa fie finalizat in maximum 6 luni. "Controlul a durat mai mult decat scrie la lege, iar asta a adus prejudicii Loteriei Romane, deoarece daca ar fi fost gata in septembrie 2006 dispuneam de datele necesare pentru a renegocia contractele cu clauze nu tocmai favorabile noua, incheiate de vechea conducere. Datele le avem acum, numai ca am pierdut aproape jumatate de an", a mai adaugat Liliana Ghervasuc. Raportul ANAF a fost unul dintre motivele care a stat la baza destituirii, la sfarsitul saptamanii trecute a directorilor executivi de la Loterie, posturile urmand sa fie ocupate prin concurs.
* Conducerea Loteriei : Controlul Fiscului a durat prea mult, ceea ce ne-a adus prejudicii
Nicolae Cristea, fostul director general al Loteriei Romane, a incasat in perioada 2003-2005 1,179 milioane lei (11,79 miliarde lei vechi), ceea ce inseamna 310.000 euro, in plus
fata de ceea ce i se cuvenea pentru postul ocupat la aceasta institutie, potrivit unui raport de control intocmit de Agentia Nationala de Administrare
Fiscala (ANAF). Cea mai pare din aceasta suma, respectiv 759 mii lei (7,59 miliarde lei vechi), reprezinta sporuri, prime si stimulente pe care directorul general de la acea vreme si le-a acordat, iar restul de 420 mii lei (4,2 miliarde lei vechi) este cota la fondul de participare a salariatilor la profitul companiei.
Cristea s-a gandit si la persoanele din jur de care avea nevoie pentru aprobarea propriilor prime, asa ca membrii in AGA, Consiliul de Administratie si cenzorii au primit cota de participare a salariatilor la profitul companiei, desi nu aveau statutul de salariati. Veniturile acordate in acest caz insumeaza 235 milioane lei (2,35 miliarde lei vechi), din care cea mai mare parte s-a dus catre membrii AGA si administratori. Bugetul Loteriei nu a fost afectat numai de banii pe care Nicolae Cristea i-a bagat in propriul buzunar, ci si de alte sume, consistente, trecute la "minus" ca urmare a unor decizii manageriale demne de rubricile "asa nu" din cartile de specialitate. Astfel, pentru a-si depasi indicatorii de performanta si a beneficia de bonusurile de milioane, fosta conducere a Loteriei a fundamentat eronat bugetele de venituri si cheltuieli, ceea ce a dus la o crestere a profitului cu pana la 453%, in 2004. Totodata, au fost diminuate veniturile si profiturile aferente produselor pentru care compania este unic organizator-loto, joker, pronosport, loz in plic prin restrangerea retelei de vanzari (in prezent mai exista doar 64% din agentiile care functionau in 2003), lipsa de promovare, necorelarea la cerintele pietei si fundamentarea defectuoasa a preturilor practicate. In numai un an, Loteria a pierdut in aceasta directie 210 milioane lei (2.100 miliarde lei vechi), tendinta de scadere a acestor venituri pastrandu-se si in 2006. In acelasi timp
, au fost promovate produse
existente si la alte societati - videoloterie si pariloto, pierderile fiind de 220 milioane lei (2.200 miliarde lei vechi). Desi compania apartine statului, iar Ministerul de Finante este actionar majoritar, Loteria a tepuit bugetul cu 43 milioane lei (430 miliarde lei vechi)-TVA ca urmare a incheierii unor contracte fara a se stipula valoarea serviciilor, multe dintre acestea fiind in vigoare pana in 2013. Actul de control, care mai include si alte greseli de management, a fost inaintat catre Directia Nationala Anticoruptie pentru continuarea cercetarilor.
Actualul director general al Loteriei Romane, Liliana Ghervasuc, a intrat deja in atentia Fiscului, ca urmare a unor "deficiente de natura manageriala" inregistrate incepand cu a doua jumatate a anului trecut. Potrivit unui raport intocmit de Agentia Nationala de Administare Fiscala (ANAF), Loteria Romana "nu a mai contractat, comandat si comercializat lozuri dupa data de 01 iulie 2006, in conditiile in care pentru acest produs
loteristic compania este unic organizator". Tot la jumatatea anului trecut, mai precis pe 30 iunie, s-a decis retragerea de pe piata a unui numar 17,9 milioane lozuri, ca urmare a omiterii inscriptionarii acestora si in moneda denominata, prejudiciul fiind de 646 mii lei (6,46 miliarde lei vechi). Liliana Ghervasuc spune ca greseala privind neinscriptionarea lozurilor apartine vechii conduceri, iar retragerea acestora de la vanzare este o decizie temporara, pana la initierea de catre Ministerului Finantelor a unui act normativ care sa permita scoaterea din nou a acestor lozuri la vanzare. "Am gasit aceste lozuri la vanzare si pe stoc, motiv pentru care Adunarea Generala a Actionarilor a decis retragerea temporara a acestora de pe piata. Tot AGA a decis ca Ministerul Finantelor sa initieze un act normativ care sa ne permita valorificarea acestor lozuri. In caz contrar, vom fi nevoiti sa ne indreptam impotriva celor care au luat aceasta decizie pentru recuperarea prejudiciului", a precizat directorul general al Loteriei. Cat priveste cea de-a doua acuzatie din raportului ANAF, Liliana Ghervasuc spune sec: "Eronat. Cei de la ANAF nu au cuprins chiar tot in controlul lor. Loteria a mai comercializat dupa 1 iulie 2007 lozuri capsate, care se gasesc si acum la vanzare. Nu am comercializat si alt tip de lozuri deoarece nu stiam daca vom putea sa le scoatem la vanzare pe cele retrase si ar fi fost prea multe". Per total, sefa Loteriei crede ca ANAF si-a facut treaba cu incetinitorul, deoarece controlul a durat aproape un an cand de fapt trebuia sa fie finalizat in maximum 6 luni. "Controlul a durat mai mult decat scrie la lege, iar asta a adus prejudicii Loteriei Romane, deoarece daca ar fi fost gata in septembrie 2006 dispuneam de datele necesare pentru a renegocia contractele cu clauze nu tocmai favorabile noua, incheiate de vechea conducere. Datele le avem acum, numai ca am pierdut aproape jumatate de an", a mai adaugat Liliana Ghervasuc. Raportul ANAF a fost unul dintre motivele care a stat la baza destituirii, la sfarsitul saptamanii trecute a directorilor executivi de la Loterie, posturile urmand sa fie ocupate prin concurs.
Protestatarii, muncitori la negru, au ocupat şantierul şi au cerut salariile restante
15 constructori români au protestat o zi întreagă pe schelele unui şantier din cartierul Tor Pignattara, la Roma.
Protestatarii, muncitori la negru, au ocupat şantierul şi au cerut salariile restante, care se ridicau la frumoasa cifră de 25.000 de euro, afişând mai multe pancarte într-o italiană aproximativă: "Noi nu lucrăm pentru a deveni bogaţi, ci pentru a supravieţui"; "Nu este o infracţiune să-ţi ceri salariul. Vrem banii!". "Copiii noştri trebuie să mănânce". Este prima grevă făcută vreodată de muncitori români în Italia.
„Muncim de două luni fără salarii"
Şantierul cu pricina fusese deschis pe 4 ianuarie. Timp
de două luni, lucrătorii români au primit doar un avans de 400 de euro. 12 ore pe zi de muncă, inclusiv duminica, pentru că firma de construcţii se grăbea să termine. Vineri, zidarii români au scris cu vopsea câteva pancarte, s-au urcat pe schelă şi au anunţat că nu pleacă până nu sunt plătiţi. Obiceiul patronilor de a nu-i plăti pe muncitori este foarte răspândit în Italia, mai ales când muncitorii sunt străini fără acte. Până anul trecut, un asemenea protest s-ar fi terminat cu expulzarea românilor şi o mustrare a angajatorului. Acum, românii sunt comunitari şi, chiar dacă greviştii de pe şantier nu au acte, ei nu mai pot fi expulzaţi. Antreprenorul general, firma care a contractat lucrarea şi a dat-o în subantrepriză, va plăti câte 3.000 de euro amendă pentru fiecare muncitor la negru şi câte 150 de euro pentru fiecare zi muncită fără contract. Complice la neplata salariilor este firma subantreprenoare, care a dispărut de 15 zile. Contactul se ţine prin telefon. Românii ştiu că "patronul" se numeşte Raffaele sau Raffaello. Inspectorii de muncă, alertaţi de greva muncitorilor români, au sosit pe şantier şi l-au sunat pe "domnul Raffaele", pentru a rezolva doleanţele zidarilor români căţăraţi pe schele. "Domnul Raffaele" a răspuns că „nu are timp de pierdut". „Muncim de două luni fără salarii", scandau de pe schele românii, în timp ce în stradă protestau soţiile şi copiii lor. Vineri era zi de plată. În total, românii aveau de primit 25.000 de euro.
„Nu facem acte de caritate"
Pe lângă inspectorii de muncă, pe şantier a venit poliţia, carabinierii, pompierii, reprezentanţi ai primăriei, sindicate, chiar şi un grup de militanţi no-global. Într-un târziu a apărut şi administratorul firmei antreprenoare, Angelo Altomare, care a plătit pe loc salariile restante. Încolţit de inspectori, a promis că angajează şapte dintre români. De ce nu pe toţi?, l-au întrebat inspectorii. „Nu facem acte de caritate", a fost răspunsul stupefiant al "patronului".
„Ocuparea şantierului - a comentat Anna Pizzo, consilier regional pentru mediu şi muncă - ne dovedeşte o contradicţie: nu ajunge să devii sub toate efectele cetăţean al Uniunii Europene pentru a avea drepturile garantate. Românii continuă să fie superexploataţi şi subplătiţi în Italia".
15 constructori români au protestat o zi întreagă pe schelele unui şantier din cartierul Tor Pignattara, la Roma.
Protestatarii, muncitori la negru, au ocupat şantierul şi au cerut salariile restante, care se ridicau la frumoasa cifră de 25.000 de euro, afişând mai multe pancarte într-o italiană aproximativă: "Noi nu lucrăm pentru a deveni bogaţi, ci pentru a supravieţui"; "Nu este o infracţiune să-ţi ceri salariul. Vrem banii!". "Copiii noştri trebuie să mănânce". Este prima grevă făcută vreodată de muncitori români în Italia.
„Muncim de două luni fără salarii"
Şantierul cu pricina fusese deschis pe 4 ianuarie. Timp
de două luni, lucrătorii români au primit doar un avans de 400 de euro. 12 ore pe zi de muncă, inclusiv duminica, pentru că firma de construcţii se grăbea să termine. Vineri, zidarii români au scris cu vopsea câteva pancarte, s-au urcat pe schelă şi au anunţat că nu pleacă până nu sunt plătiţi. Obiceiul patronilor de a nu-i plăti pe muncitori este foarte răspândit în Italia, mai ales când muncitorii sunt străini fără acte. Până anul trecut, un asemenea protest s-ar fi terminat cu expulzarea românilor şi o mustrare a angajatorului. Acum, românii sunt comunitari şi, chiar dacă greviştii de pe şantier nu au acte, ei nu mai pot fi expulzaţi. Antreprenorul general, firma care a contractat lucrarea şi a dat-o în subantrepriză, va plăti câte 3.000 de euro amendă pentru fiecare muncitor la negru şi câte 150 de euro pentru fiecare zi muncită fără contract. Complice la neplata salariilor este firma subantreprenoare, care a dispărut de 15 zile. Contactul se ţine prin telefon. Românii ştiu că "patronul" se numeşte Raffaele sau Raffaello. Inspectorii de muncă, alertaţi de greva muncitorilor români, au sosit pe şantier şi l-au sunat pe "domnul Raffaele", pentru a rezolva doleanţele zidarilor români căţăraţi pe schele. "Domnul Raffaele" a răspuns că „nu are timp de pierdut". „Muncim de două luni fără salarii", scandau de pe schele românii, în timp ce în stradă protestau soţiile şi copiii lor. Vineri era zi de plată. În total, românii aveau de primit 25.000 de euro.
„Nu facem acte de caritate"
Pe lângă inspectorii de muncă, pe şantier a venit poliţia, carabinierii, pompierii, reprezentanţi ai primăriei, sindicate, chiar şi un grup de militanţi no-global. Într-un târziu a apărut şi administratorul firmei antreprenoare, Angelo Altomare, care a plătit pe loc salariile restante. Încolţit de inspectori, a promis că angajează şapte dintre români. De ce nu pe toţi?, l-au întrebat inspectorii. „Nu facem acte de caritate", a fost răspunsul stupefiant al "patronului".
„Ocuparea şantierului - a comentat Anna Pizzo, consilier regional pentru mediu şi muncă - ne dovedeşte o contradicţie: nu ajunge să devii sub toate efectele cetăţean al Uniunii Europene pentru a avea drepturile garantate. Românii continuă să fie superexploataţi şi subplătiţi în Italia".
Monica Columbeanu prefera sa fie o mama buna decat sa devina actrita in seriale autohtone. Sotia miliardarului Irinel Columbeanu a refuzat oferta lui Valeriu Lazarov de a interpreta un rol de telenovela asemanator povestii ei de viata
, dupa modelul productiei in care va juca Oana Zavoranu.
Sotia miliardarului Irinel Columbeanu a primit propunerea de a deveni actrita de telenovele autohtone de la cunoscutul producator Valeriu Lazarov. Monica urma sa apara in serialul "Ciquitas", produs
de Lazarov pentru Kanal D, dupa un scenariu de telenovela de mare succes in Argentina. Sotia lui Irinel Columbeanu
si-ar fi jucat rolul vietii: o fata frumoasa, dar nevoiasa, care se indragosteste si se casatoreste cu un bogatas.
OCUPATA CU IRINA
Monica Columbeanu spune insa ca nu este interesata de propunerea lui Lazarov, pentru ca este ocupata sa-si joace rolul de mama studenta: "Nu o sa accept oferta de a juca intr-o telenovela. Acum, cea mai importanta pentru mine este Irina. Am examene si sunt stresata, am foarte mult de invatat. Pentru mine scoala este foarte importanta. Sunt o femeie cu activitate, am emisiunea, mai am si prezentari de moda, nu pot sa spun ca stau degeaba", ne-a declarat Monica.
DECIZII PERSONALE
Doamna Columbeanu mai spune ca nu are nimic impotriva telenovelelor si ca, la un momentat dat, ar putea sa devina si actrita: "Nu am nimic cu genul acesta de filme, dar am alte prioritati acum. Daca vreau sa ma fac actrita am timp
". Monica ne-a marturisit ca hotararea ei nu a fost influentata de parerea sotului ei: "Iri nu are nici o legatura cu decizia pe care am luat-o. Intr-adevar, el ma ajuta si ma sustine in ceea ce fac, dar deciziile finale le iau eu", spune tanara mamica.
FARA FAST-FOOD
Pe de alta parte, Monica Columbeanu recunoaste ca aceasta nu este prima oferta de a juca in filme pe care o refuza. Anul trecut, ea a primit oferta de a juca in sitcomul "Fast-food" produs de Antena 1.
ZAVORANU A ACCEPTAT
Lazarov a acaparat productiile de divertisment de la noile posturi tv de pe piata si are o noua reteta pentru a face aceste produse
mai atractive: ia o vedeta cu o poveste gustata de public si o face personaj de telenovela. Un exemplu e Oana Zavoranu care va juca intr-o telenovela, inspirata din viata ei, difuzata la Romantica.
, dupa modelul productiei in care va juca Oana Zavoranu.
Sotia miliardarului Irinel Columbeanu a primit propunerea de a deveni actrita de telenovele autohtone de la cunoscutul producator Valeriu Lazarov. Monica urma sa apara in serialul "Ciquitas", produs
de Lazarov pentru Kanal D, dupa un scenariu de telenovela de mare succes in Argentina. Sotia lui Irinel Columbeanu
si-ar fi jucat rolul vietii: o fata frumoasa, dar nevoiasa, care se indragosteste si se casatoreste cu un bogatas.
OCUPATA CU IRINA
Monica Columbeanu spune insa ca nu este interesata de propunerea lui Lazarov, pentru ca este ocupata sa-si joace rolul de mama studenta: "Nu o sa accept oferta de a juca intr-o telenovela. Acum, cea mai importanta pentru mine este Irina. Am examene si sunt stresata, am foarte mult de invatat. Pentru mine scoala este foarte importanta. Sunt o femeie cu activitate, am emisiunea, mai am si prezentari de moda, nu pot sa spun ca stau degeaba", ne-a declarat Monica.
DECIZII PERSONALE
Doamna Columbeanu mai spune ca nu are nimic impotriva telenovelelor si ca, la un momentat dat, ar putea sa devina si actrita: "Nu am nimic cu genul acesta de filme, dar am alte prioritati acum. Daca vreau sa ma fac actrita am timp
". Monica ne-a marturisit ca hotararea ei nu a fost influentata de parerea sotului ei: "Iri nu are nici o legatura cu decizia pe care am luat-o. Intr-adevar, el ma ajuta si ma sustine in ceea ce fac, dar deciziile finale le iau eu", spune tanara mamica.
FARA FAST-FOOD
Pe de alta parte, Monica Columbeanu recunoaste ca aceasta nu este prima oferta de a juca in filme pe care o refuza. Anul trecut, ea a primit oferta de a juca in sitcomul "Fast-food" produs de Antena 1.
ZAVORANU A ACCEPTAT
Lazarov a acaparat productiile de divertisment de la noile posturi tv de pe piata si are o noua reteta pentru a face aceste produse
mai atractive: ia o vedeta cu o poveste gustata de public si o face personaj de telenovela. Un exemplu e Oana Zavoranu care va juca intr-o telenovela, inspirata din viata ei, difuzata la Romantica.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
