Astra Sport Bets

Astra Sport Bets - Pariuri Sportive de calitate

Bet365

Trei institutii bancare - pregatite pentru privatizare

Agentia Nationala ungara pentru Privatizare (APV) a anuntat, luni, ca va organiza, in curand, licitatia pentru selectarea firmelor de consultanta care vor ajuta autoritatile sa finalizeze privatizarea a trei institutii bancare din Ungaria, Postabank, Konzumbank si FHB, informeaza Reuters. "Aceste institutii nu mai au nevoie de participarea statului ungar, iar conditiile de pe piata internationala sunt favorabile. Exista posibilitatea sa finalizam privatizarea celor trei banci in cel mult opt-zece luni", a apreciat directorul executiv adjunct al APV, Marton Vagi. El a subliniat ca cel putin zece investitori si-au exprimat interesul pentru preluarea Postabank, datorita potentialului semnificativ de dezvoltare al institutiei bancare. Postabank este a saptea banca din Ungaria si detine aproape o jumatate de milion de conturi deschise de persoane fizice, ceea ce o situeaza pe locul al doilea in ierarhia bancilor care opereaza in acest sector pe plan intern, la o populatie de zece milioane de locuitori. Privatizarea sa a trezit interesul mai multor institutii europene de profil, printre care grupul financiar italian UniCredito, cea mai mare banca a Ungariei - OTP, Budapest Bank, divizia financiara a grupului General Electric, precum si banca austriaca Erste Bank.

Palatul Victoria vrea sa controleze tot ce misca

Tendinta de centralizare a deciziei si de preluare a controlului asupra tot ce misca in tara asta a fost evidenta, inca de la conceperea si formarea actualului Executiv. Chiar Autoritatea pentru Privatizare, pe care guvernul vrea s-o transforme acum intr-un organism similar defunctului CSP a fost infiintata prin... desfiintarea FPS-ului - organism care era subordonat doar Parlamentului. In fruntea noii institutii, botezata Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) a fost instalat un ministru, deci, un membru al Guvernului, Parlamentul fiind tinut departe de acest "obiect al muncii". Controlul asupra privatizarii este total, toate deciziile, uneori chiar contractele, fiind aprobate prin hotarari de guvern. A fost infiintat si un Minister al Intreprinderilor Mici si Mijlocii si al Cooperatiei, pentru ca si aceste domenii trebuiau luate sub control. Altor ministere sau organisme guvernamentale le-au fost labartate atributiile, in unele cazuri intr-un mod, aparent, paradoxal. Bunaoara, Secretariatul General al Guvernului a fost transformat in minister (?!), este condus, evident, de un ministru "plin" si se ocupa de o sumedenie de lucruri care nu au nici o legatura cu SGG, ba unele ar fi domeniul altor organisme, nici macar guvernamentale. Ne amintim ca, la un moment dat, ministrul Mihailescu, secretarul general al guvernului negocia cu producatorii de tigari cresterea preturilor, destinatia tutunului din productia romaneasca etc. Si investitiile straine trebuiau tinute sub control, de aceea, la un moment dat se infiintase chiar un departament special in acest scop, subordonat guvernului si condus de un consilier al primului-ministru. Ulterior, acesta a fost transformat in Agentia Romana pentru Investitii Straine. Tot la guvern s-a infiintat un departament pentru export. Mai precis, departamentul in cauza a fost translat de la Ministerul Afacerilor Externe la Palatul Victoria - locul unde trebuie luate, sau macar vizate, toate deciziile. Nu-i asa? Inca o data, facem precizarea ca nu negam nicidecum rolul statului in economie si in societate, in general, cu deosebire in aceasta perioada de tranzitie. Numai ca, in ultima vreme, parca am inceput sa parcurgem drumul invers - de la un sistem in relaxare, in liberalizare si democratizare, spre fostul sistem, centralizat, dominat de un partid-stat. Apare o problema, apare un conflict, mai ales daca-i vorba de bani, de multi bani la mijloc, hop, sare guvernul si pune gheara. Se cearta camerele de comert, vine guvernul si le ia Registrul Comertului, cu bani cu tot. Sunt discutii la Casa Nationala de Sanatate? Luam si aceasta problema la guvern, cu bani, cu medicamente compensate, cu tot. Vine cutremurul si nu avem asigurari pe locuinte? Nici o problema, preia guvernul asigurarile si da ordin: obligatoriu, toata lumea isi face asigurare pentru locuinta, banii urmand sa fie gestionati de o societate specializata controlata de guvern. La fel cu pensiile private: le infiinteaza guvernul "ca de aia e guvern". Sa zicem ca toate acestea trebuiau preluate. Dar, s-a imbunatatit ceva? Simt beneficiarii acestor servicii ca lucrurile s-au schimbat, spre bine? Aiurea! Chiar in aceste zile, Parlamentul are de furca cu un proiect de lege care mai baga odata mana in buzunarele oamenilor, dintr-un motiv nobil - sustinerea cinematografiei. Nu era de ajuns ca, te uiti, nu te uiti la TVR, platesti abonamentul, ca popa? Economatele, cornul si laptele sunt tot actiuni ale guvernului-tatuc, ce are grija de toata lumea, de la prescolari la pensionari. Nu exista domeniu, nu exista o problema in care guvernul sa nu-si aroge paternitatea. Pana si la constituirea Parchetului National Anticoruptie, pe limbutul secretar general al PSD, Cozmin Gusa, l-a luat gura pe dinainte si a spus: "Functionarea acestei structuri va fi la latitudinea guvernului". Bine ca nu a spus ca PSD-ului sau a presedintelui-premier Adrian Nastase. In fine, desi exemplele sunt numeroase, din pacate din ce in ce mai numeroase, sa mai mentionam transformarea Departamentului de Control al Guvernului, deci dintr-un organism controlat de intregul Executiv, in Corp de Control al primului-ministru. Moment din care concluziile controalelor efectuate de acest important organism si masurile propuse au devenit "confidentiale", nu numai pentru presa, ci chiar si pentru ceilalti membri ai Executivului. Desigur cu exceptia primului-ministru, singurul privilegiat. Pe scurt, in ultimul timp asistam la un proces de recentralizare a deciziei - fie ea de natura economica, politica, sociala, juridica etc. - la nivelul guvernului. In economie, in special, parghiile clasice, stimulative, folosite de toate guvernele din tari cu economie libera, de piata, sunt inlocuite cu masuri administrative si, nu ne ferim s-o spunem, cu unele chiar dictatoriale, precum OUG nr. 131. Sa ne mai miram ca dupa 12 ani de tranzitie Romania are, inca, o economie de piata nefunctionala?

PAMEX S.A. - prima privatizare dubioasa intrata in vizorul Curtii de Conturi

Cei 4 controlori din centrala Curtii de Conturi ai Romaniei insarcinati cu controlul privatizarii au finalizat primul dosar de cand aceasta institutie are din nou dreptul de a "calca" acest teritoriu spinos. Prima privatizare intrata in vizorul controlorilor este vanzarea actiunilor statului detinute la fabrica de mobila SC PAMEX SA Piatra Neamt. Potrivit lui Dan Drosu Saguna, presedintele Curtii, care a prezentat in sinteza acest caz, privatizarea PAMEX a afectat patrimoniul privat al statului, in conditiile in care actiunile au fost instrainate nelegal de cumparatorul - SC Minola SRL. Potrivit raportului, acceptarea de catre FPS in anul 1995 a SC. Minola ca investitor s-a facut in afara criteriilor comerciale si financiare, fara respectarea principiului prudentialitatii. Mai pe romaneste, "investitorul" avea un capital de 214 dolari SUA, un grad de indatorare de 75 la suta si o rata a profitului zero in momentul in care FPS l-a improprietarit, prin negociere directa, cu fabrica de mobila din Piatra Neamt. Asta, in conditiile in care era evident ca SC Minola SRL, detinuta de o oarecare familie Tardea, nu avea de unde sa investeasca milionul de dolari cu care s-a angajat. De altfel, Minola concesioneaza "scurt" si nelegal in acelasi an actiunile dobandite catre SAFI SA. Logic, urmeaza un alt contract de cesiune, si PAMEX intra in proprietatea SC Elvila International. Rezultatele "epopeii" PAMEX, in perioada 1995-1998, in care privatizarea din Romania a fost gestionata pe rand de Emil Dima, Sorin Dimitriu si Radu Sarbu, sunt, sintetic: scaderea activelor cu 84 la suta, cresterea datoriilor cu 115 la suta, reducerea cifrei de afaceri cu 99,2 la suta, cu alte cuvinte, falimentul.

Guvernul are doua variante daca nu accepta propunerea OTE privind RomTelecom

Optiunile autoritatilor romane in cazul RomTelecom sunt, daca Guvernul nu accepta oferta propusa de grupul OTE, fie participarea statului roman la majorarea capitalului social conform cotei de actiuni detinute de Ministerul Comunicatiilor, fie aplicarea unui plan de restructurare fara resurse financiare, care prevede disponibilizarea a 10.000 de angajati, a declarat, luni, ministrul Comunicatiilor, Dan Nica. "Planul de restructurare vizeaza operatoarele care isi desfasoara activitatea in centralele telefonice manuale. Prin instalarea unui numar de 500.000 de linii telefonice digitale, program realizat in proportie de 80-95%, acesti angajati nu vor mai avea obiectul muncii. Suma totala necesara pentru punerea in functiune a celor 500.000 de linii digitale este estimata la 30-40 milioane de dolari", a spus Nica. Directorul general al RomTelecom, Panagiotis Kargados, a declarat, luni, ca numarul angajatilor care urmeaza sa fie disponibilizati depinde de varianta care va fi acceptata de catre autoritatile romane. "Daca va fi acceptata varianta propusa, vineri, de OTE sau cea a participarii statului roman la majorarea de capital, atunci programul de restructurare va fi regandit. Daca actionarii RomTelecom nu vor ajunge la un acord in ceea ce priveste infuzia de capital, atunci vom fi nevoiti sa disponibilizam 10.000 de angajati", a spus Kargados. Nevoile de finantare ale RomTelecom sunt estimate de Kargados, in acest an, la 450 de milioane de dolari. "O parte din aceasta suma, aproximativ 50%, este necesara pentru acoperirea datoriilor catre creditori, in principal banci. Daca vor fi acceptate variantele care prevad infuzia de capital, atunci TomTelecom va putea sa obtina noi credite de la BERD (Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare) sau, de ce nu, de la alte banci", a mai spus Kargados. Ministerul Comunicatiilor Tehnologiei Informatiei (MCTI) si OTE au anuntat, vineri seara, ca au convenit termenii unei propuneri de tranzactie in valoare de 243 de milioane de dolari pentru RomTelecom, cu conditia aprobarii de catre Guvern si board-ului OTE. Propunerea vizeaza o combinatie de infuzie de numerar si o conversie de datorii in actiuni RomTelecom. In plus, o a doua componenta a tranzactiei ar presupune achizitia unui pachet de actiuni de catre OTE de la MCTI, ca urmare a contractului incheiat in 1998.

Cursul de schimb leu/dolar a crescut mai accentuat

Cursul de schimb leu/dolar a crescut in sedinta de luni cu peste 100 de unitati fata de nivelul la care a inchis vineri, dealerii apreciind ca Banca Nationala a Romaniei (BNR) a intervenit in piata, prin intermediul unei banci comerciale, pentru a sustine cresterea peste 33.500 lei/dolar. Cotatiile au deschis la un nivel de 33.420-33.450 lei/dolar si au urcat treptat, in principal ca urmare a faptului ca aceste cotatii au fost stabilite la inchiderea sedintei de vineri, cand euro si dolarul se aflau la paritate. Desi in prima parte a sedintei cursul a crescut cu 50 de unitati, la atingerea nivelului de 33.500 lei/dolar o banca a inceput sa cumpere mai pronuntat. Dealerii apreciaza ca banca a executat aceasta tranzactie pentru BNR. "Piata s-a agitat singura in sedinta de luni, dar cred ca si BNR a cumparat un volum frumusel. Saltul peste 33.500 lei l-au facut cu un ordin de cumparare printr-o banca comerciala, dar apreciaza ca nu a fost o suma foarte mare", a declarat pentru Mediafax dealerul unei banci. Cursul de referinta anuntat de BNR a fost de 33.546 lei/dolar, cu 46 de unitati mai mult fata de cel valabil luni. Moneda euro a castigat, de asemenea, 136 de unitati, iar cursul de referinta a fost de 33.346 lei/euro. Pe piata de la Londra, cursul de la ora 12,00 GMT arata 99,39 centi pentru un euro. Dealerul citat se asteapta la o anumita presiune asupra cursului, sustinuta de cumpararile de valuta ale populatiei si ale companiilor, dar apreciaza ca deprecierea leului nu va fi semnificativa si de durata. "Va fi o reactie de doua saptamani, maxim o luna. Daca BNR nu va cumpara, nu are nici o sansa sa urce cursul, mai ales ca ultimele evolutii nu arata ca dolarul se va aprecia in raport cu euro", au adaugat sursele citate.

Isarescu da o gura de oxigen guvernului

Iesirea la rampa a guvernatorului Bancii Nationale, Mugur Isarescu, a spart tiparele obisnuite. Pentru prima data, cel care tine in mana haturile politicii monetare si-a depasit limitele de guvernator, dand un semnal clar in privinta unui subiect pana acum intangibil: evolutia cursului de schimb leu-dolar. Direct, asa cum nu ne-a obisnuit, Isarescu a apelat exclusiv la forta cuvintelor, intarind asteptarile privind deprecierea cursului leu-dolar. Ironia sortii, sustinerea puternica a dolarului de catre seful Bancii Centrale survine intr-un moment in care pe piata internationala moneda americana si-a plecat din nou capul in fata celei europene, sub povara problemelor cu care se confrunta economia SUA. Pe plan intern, moneda americana nu si-ar intari muschii daca piata ar fi lasata sa evolueze liber. Nu economia, ci slabiciunile ei, incapacitatea de a absorbi excesul de valuta de pe piata ar umfla artificial coama leului, ducand in jos pretul dolarului. Privind strict din acest unghi, interventia lui Isarescu "bate" impotriva curentului, a pietei. Acest fapt releva insa un adevar: suntem prea slabi pentru a avea o economie libera, conectata la pietele internationale. Problema fundamentala a BNR este, asa cum foarte precis a indicat-o Isarescu, aceea ca, "daca nivelul creditului in valuta si dolarizarea vor continua sa creasca, aria de influenta a politicii monetare se va restrange, iar economia romaneasca nu va mai fi influentata prin decizii de politica monetara ale BNR, ci se va misca dupa cum bate vantul pe pietele internationale". Altfel spus, economia Romaniei trebuie sa fie macar partial administrata deoarece nu poate supravietui lasata la voia pietei, si cu atat mai putin a celei internationale. Aceast fapt este demonstrat de insasi esenta mesajului guvernatorului BNR: temperam creditele in valuta si le stimulam pe cele in lei. Si asta in conditiile in care piata a cerut si, probabil, va mai cere credite in valuta. Poate BNR sa stavileasca acest fenomen prin simpla crestere a rezervelor minime obligatorii in valuta si scumpirea creditelor respective? Atat timp cat bancile dispun de valuta si vor exista suficient de multi doritori, vor da credite in valuta chiar si cu costuri mai mari. Iar cei care vor avea absoluta nevoie vor lua chiar si la un pret mai mare. Din interventia guvernatorului lipsesc, insa, cateva intrebari. De ce semnalul este tras tocmai acum, tinand cont ca tendintele "expansioniste" ale creditului in valuta nu s-au produs peste noapte? De unde aceasta frica de o depreciere brusca si puternica a cursului de schimb leu-dolar - care, desigur, ar lovi in buzunarele debitorilor si creditorilor ? Initiativa BNR este, oarecum, misterioasa daca ne gandim ca tot ea a anuntat oficial ca in 2002 urmareste o apreciere in termeni reali a leului (fata de un cos euro-dolar) cu 3-5 la suta. Cu o astfel de tinta "in brate", de ce s-ar fi temut bancile si cei care au luat credite? Unde este capcana de care vorbeste Isarescu? Situatia actuala este, in buna masura, rodul politicilor Bancii Nationale, care a incurajat cresterea creditului in valuta, lasand cursul leu-dolar sa picoteasca luni de zile. Or, pe fondul scaderii dobanzilor pe pietele internationale, intr-o piata cu exces de valuta si o economie in crestere, ceea ce s-a intamplat este absolut firesc. Argumentul guvernatorului privind prezumtiva usurinta cu care bancile ar putea da credite in valuta este, intr-un fel, surprinzator deoarece Banca Nationala dispune de suficiente mecanisme de supraveghere si control. In ultimele luni au fost emise doua norme prin care conditiile de creditare sunt inasprite, tocmai pentru a preveni actele de creditare haotica. De ce-i este frica atunci Bancii Nationale? Mesajul guvernatorului Isarescu dezvaluie, in plan secund, limitele institutiei pe care o conduce, scotand la iveala prapastia care s-a creat intre politica monetara si cea a guvernului. Practic, nu creditele in valuta sunt problema fundamentala a guvernatorului, ci inflatia, a carei scadere cu mult peste limitele prognozate a luat-o inaintea economiei, punand guvernul, bugetul, dar si utilitatile publice si alti mamuti nerestructurati intr-o postura dificila. Cu alte cuvinte, "ochind" inflatia, BNR le-a luat tovarasilor de la stat painea si cutitul, privandu-i de unicul lor mecanism de supravietuire. Interventia in forta a guvernatorului BNR in favoarea dolarului este o mana de ajutor data guvernului si o gura de oxigen pentru cei ramasi in urma cu productivitatea, carora le da posibilitatea sa-si "ajusteze" preturile. Ca intr-un joc de biliard, cursul leu-dolar este mingea alba in care Mugur Isarescu a lovit pentru a marca dintr-un foc: descurajarea creditelor in valuta si temperarea scaderii preturilor. Si pentru ca BNR si-a depasit limitele atributului sau fundamental - acela de stabilitate a preturilor - guvernatorul Isarescu trage acum de haturile politicilor monetare in asteptarea trasurii guvernului.

Cerere uriasa pentru "palate plutitoare"

In ciuda scandalurilor financiare si a economiei fluctuante, miliardarii zilelor noastre se afla inca "pe val", apreciaza reprezentantii industriei producatoare de iahturi, citati de Reuters. "Cererea pentru palatele plutitoare, in valoare de milioane de dolari, este, in continuare, uriasa, avand in vedere ca exista in prezent comenzi pentru peste 500 de iahturi, care vor fi construite in diferite santiere navale", a declarat Kaye Pearson, organizator al Expozitiei Internationale de Barci Fort Lauderdale - Florida, in Statele Unite, la care sunt expuse 227 de iahturi de mari dimensiuni. Cel mai mare vas de lux prezentat la expozitia din SUA este "Big Roi", cu o lungime de 206 picioare (peste 62 de metri). Iahtul, care costa 25 milioane de dolari, a fost construit pe santierul Royal Denship din Danemarca si este dotat cu elicopter, lift, jacuzzi si marmura toscana. Pearson a aratat ca recesiunea economica a afectat si industria vaselor de lux din Statele Unite, dar ca primele semne de revigorare au aparut deja in toamna. Organizatorul expozitiei a precizat ca, in aceasta perioada, exista comenzi pentru 500 de superiahturi, respectiv ambarcatiuni cu o lungime de peste 80 de picioare (25 de metri), comparativ cu 225-240, cate erau comandate in urma cu cinci ani, "in pofida faptului ca am tot auzit o gramada de lucruri despre firme ca Enron si Worldcom, despre dezastre si sfarsitul lumii". In plus, aproximativ 5.800 de superiahturi sunt deja pe mare, fata de 2.500, cate erau in urma cu 12 ani. "A incetinit gradul de crestere a cererii? Zilele de boom nu puteau dura o vesnicie", sustine Pearson, adaugand: "Totusi, nu cred ca exista vreo problema reala". Potrivit reprezentantului industriei de iahting, cei mai multi dintre cumparatorii acestor vase de lux, in contextul actualei perioade de austeritate, sunt directorii marilor corporatii americane.

Corpul de balet al Operei Romane din Iasi a implinit 45 de ani

S-au implinit 45 de ani de la infiintarea Corpului de balet al Operei Romane din Iasi. Premiera inaugurala cu "Invitatie la vals" de Karl Maria von Weber a avut loc in toamna anului 1957. A urmat "Coppelia" de Delibes, spectacol a carui coregrafie era semnata de Anatol Romanovski. Corpul de balet s-a impus apoi in viata artistica a tarii tot mai mult, indeosebi datorita regizorului si coregrafului Bella Ballogh, creatorul unui spectacol care a facut o lunga cariera. Aniversarea Corpului de balet al Operei iesene a fost marcata de o serie de spectacole de referinta, intre care Giselle de A. Adam.

Axinte, hotul de icoane

n epoca postdecembrista, patrimoniul cultural national a fost lasat, in primul rand din punct de vedere legislativ, de izbeliste, fiind saracit cum nu s-a mai intamplat nici in timpul celor doua razboaie mondiale luate la un loc. Au disparut, fara nici o speranta de a mai fi recuperate, valori din muzee, din biserici si manastiri, din colectii particulare, din biblioteci, din cimitire etc. Numai in judetul Bacau au fost jefuite, in ultimii zece ani, 29 de biserici si manastiri. S-au furat peste 1.000 de icoane, intre care unele vechi de aproape o jumatate de mileniu. In urma cu cateva luni, a fost prins unul dintre cei mai mari hoti de icoane care a actionat pe teritoriul Moldovei. El se numeste Relu Axinte, are 38 de ani, si este din localitatea Horgesti. Axinte a spart 13 biserici, aflate in localitati din mai multe judete ale Moldovei. A sustras icoane de mare valoare si alte obiecte de cult extrem de pretioase. Ceea ce nu putea vinde arunca. Asa se face ca unele obiecte furate de el au fost descoperite, la un moment dat, de niste pescari intr-un loc de pe raza comunei Flamanzi, judetul Botosani. Politistii si procurorii presupun ca multe piese pretioase au ajuns, pe cai ilegale, in strainatate, unde au intrat in posesia unor colectionari de antichitati si a unor profesionisti in traficul de obiecte artistice. Prejudiciul este de miliarde de lei, dar valorile disparute nu pot fi, practic, estimate. Numai din Biserica din Leontinesti au disparut, intr-o singura noapte, zeci de icoane. Nu numai lacasurile de cult au fost jefuite, ci si cimitirele, precum si muzeele. Zilele trecute, surse ale Politiei au declarat unui reporter de la "Ziarul de Bacau" ca din Muzeul Petrolului de la Moinesti au fost sustrase peste 200 de obiecte, unicate in lume, piese muzeale in greutate de cateva tone. Profesorul bacauan Eugen Sendrea, un expert in probleme de patrimoniu, declara aceluiasi cotidian local: "Aceste obiecte au fost evaluate de catre o companie americana, specializata in activitati petroliere, la suma de 80 milioane de dolari. Firma respectiva a facut chiar o oferta statului roman, in vederea achizitionarii lor". Lipsa unei legislatii complete in domeniul patrimoniului leaga, de multe ori, si mainile politistilor si lasa sa actioneze liberi hoti ce folosesc metode vechi de sute de ani, dar la fel de eficiente.

De la birou, pe scena

Opera unui mare dramaturg ramane valoroasa dincolo de timp, de regimuri politice, de involburari istorice. Iar atunci cand dramaturgul in cauza nu este altul decat William Shakespeare, cuvintele de introducere nu isi mai au nici o valoare. De la cele mai mari scene ale lumii, pana pe scenele unor teatre obscure de provincie sau pe scenele improvizate de elevi, Romeo si Julieta, Visul unei nopti de vara sau Imblanzirea Scorpiei s-au dezvaluit, de fiecare data pline de intelesuri si actuale. In luna noiembrie, este randul a 23 de companii din Romania, printre care se numara HVB, Alpha Bank, Banca Comerciala Ion Tiriac, Coca Cola, Elite, Ericcson, Ernst & Young, IBM, ING, Raiffeisenbank, Oriflame sa testeze si calitatile actoricesti ale angajatilor lor, nu doar calitatile profesionale. Totul a pornit de la o provocare, venita din partea British Airways. "Act British. Play Shakespeare" este festivalul care se va desfasura intre 12 si 15 noiembrie. In serile de 12, 13 si 14 noiembrie, echipele de actori se vor confrunta pe scena Teatrului Nottara. Juriul va trebui sa fie foarte exigent, fericitii finalisti (doar sapte echipe) urmand sa fie in seara de 15 noiembrie pe scena Teatrului Odeon. Marele premiu nu a fost inca facut public, reprezentantii British Airways, prezenti la conferinta de presa care a avut loc ieri, asigurand insa ca acesta se va ridica "la inaltimea British Airways". Miza nu este doar marele premiu, reprezentantii companiilor ale caror echipe vor juca apreciind spiritul de echipa si entuziasmul care s-au instaurat in trupele teatrale chiar de la primele repetitii. Acest lucru a fost influentat si de regizori, alesi de catre companii sau desemnati de British Airways. Mai ramane de vazut ce va fi pe scena de la Nottara si de la Odeon saptamana viitoare, fiecare echipa promitand abordari noi pentru operele unui dramaturg pe care toti l-au redescoperit foarte actual.