anii '50, in zona localitatii Rachitele-Cluj haladuia partizanul Susman care vana comunisti. Respectivul avea 1,82 metri inaltime si purta cu el o pusca. Mai apoi, in zona aceleiasi localitati incepea sa haladuiasca inca necunoscutul Emil Boc care, la 1,62 metri inaltime, a vrut sa-i "vaneze", inarmat doar cu un stilou, pe urmasii mai instariti ai comunistilor din anii '50, adica pe pesedisti. Ironia istoriei si a compromisului politic a facut insa ca micul Boc sa fie numit in decembrie 2008 prim-ministru al unui guvern bine impanat cu baronii "sudisti" ai PSD sau cu valetii acestora.
Boc isi medrelea singur higheada
In fiecare an, pe 17 noiembrie, se intalnesc toti copiii
(Ioan, Gheorghe, Traian, Emil, Dorina) la Rachitele, ca-i ziua tatalui, Ioan Boc, cunoscut in sat si ca Nutu Naii. Mama lui Emil e din neamul Ianculestilor, cunoscuti ca oameni inalti: "Din familia
me, toti sunt mari: tata avea 1,80 metri, unchii erau si la 1,90. Cei din neamul Boc au fost scunzi", spune Ana Boc. Emil este cel mai scund si totodata cel mai inalt dintre cei cinci frati Boc.
Inalt, desigur, doar ca functie, pentru ca tocmai a fost numit prim-ministru al Romaniei. "Nu vrem sa ne pazeasca cu SPP, n-am gresit cu nimic. Noi suntem bine vazuti in sat, sa nu ne pazeasca cu militia", adauga mama de prim-ministru. Fratele mai mare, Nelu, a fost 19 ani presedinte la Cooperativa si sef local al pesedistilor, dar acum vrea sa se retraga. Are o pensiune prin Rachitele si ar vrea sa se ocupe de-ale lui. Ceilalti Boc sunt pe la casele lor. "Dorina sta amu la Cluj. Mi-amintesc cum plangea ea, mai demult, ca nu se poate inscrie la un concurs de profesori, ca nu-i pregatita, ca i-i frica. <>, i-a zis Emil, care intrase si el in camera
. Dorina a mers acolo si a luat examenul, iar acum conduce in Cluj, e directoare!", isi aminteste Ana Boc. Fire de artist, copilul Emil Boc incerca de timpuriu sa cante. "Isi facea higheada (cetera-n.n.), o medrelea (mesterea-n.n.) el singur cu cutitul, ca sa cante", isi aminteste Ana Boc.
Puletea si Cacamandru, vecinii lui Boc
Cativa localnici dau cu taul (beau-n.n.) in crasma "Rachitele", pe deal, spre Sulita. Crasmarita e in stanga, mesele de-a dreapta, rachiul "la centru". Asa vor fi petrecut oamenii satului si in trecut: de-ai lu' Cioharta, Puletea, Flinticau, Tandalic, Cacamandru, Pele, Ciohotea sau Bangu. Toti vecini ai lui Boc. Fata apatica de la tejghea e o unguroaica adoptata de curand de rachiteni, dupa ce s-a maritat cu un flacau din sat. "La noi si popa are gagica, d-apoi Emil de ce sa nu fi avut la tinerete?", imi raspunde unul la o intrebare, si arunca un stampel (toi-n.n.) de rachiu pe gat. "Ce se stie prin sat e ca Emil Boc a inceput sa vorbeasca tarziu, la 3-4 ani, de-aia ne miram si noi cand il vedem la televizor cum tine discurs!", adauga cineva de la alta masa. "Ce sa faca Emilas la Guvern?", se mira Petru Jurj din Rachitele de o problema asa simpla. "Bunicii mei au avut 3 hectare si 15 arii de padure, am hartii. Ne-au dat inapoi doar 4 arii. Ce tara'i asta? S-or dat paduri la multi care n-or avut dreptul, iar noua nu! Asta sa faca el, sa faca dreptate!", adauga batranul. "Ce stiu aia din Sud? Ei zic ca daca noi avem Cartea motului, o ducem bine!", silabiseste visator un tanar de langa el. "Prea multi hoti in tara asta, printre ei, ministri grei, da-le Doamne, pita, sare, sarea sa si-o scoata ei", recita sacadat acelasi tanar, dintr-o carte de buzunar, iar lumea incepe sa rada. "Prea multi 'oti in tara asta, da! Au taiat aici, la noi, amar de brazi.
Cine mai replanteaza acum? Han Tatar!", mormaie un altul, abia sosit. De langa barmanita, Viorel Suciu are trei sfaturi pentru noul prim-ministru Emil Boc: "Unu: sa modifice Constitutia, nu mai explic amu de ce!", zice el, in hazul general. "Doi: Sa faca drumul asta, pe Valea Rachiteni, ca-i gaurit ca la bombardament. Ne-am saturat de praf, de drum de tara, de gropi si mizerie! Acu' cateva zile, au venit aia de la Directia de Drumuri ca sa asfalteze. Am inceput sa rad, ca erau in poarta la mine: ningea afara si era zapada de 50 de centimetri. Le-am si zis: <>. Ei aruncau materialul pe zapada, sa infunde gropile, iar din urma venea altul cu plugul si arunca totul in sant. Nu controleaza nimeni banii aia, de la judet?". Rasetele se intetesc. "Trei: domnul Emil sa dea afara orice ministru pe care il prinde ca fura", reia Suciu. "Si daca-i de la PSD, ce? Pai, furtul la noi in tara, cu PSD-ul a inceput, noi PSD nu am votat niciodata!", striga altul. Un barbat subtire, care se recomanda tot Viorel Suciu, ar avea alte probleme pentru Emil, rachiteanul: "Noi n-avem curent, in valea Rachitele. O venit aia sa masoare, avem doar 140 volti la priza, eu sara nu pot sa ma uit la TV! Si n-avem nici masina sa ne duca copiii la scoala, is 21 de prunci acolo, no! Ca masina pentru copii face Scrindul, Margaul si nu mai ajunge la noi, ca nu vrea doamna directoare! Nu-mi pot permite sa-i zic asta lui domnu' Boc, da' suntem satui!"
Interiorul este mai degraba modest: sus e intepenita o ruda, un lemn
lung pe care se atarna carnatii, la dreapta este soba de caramida, iar in partea opusa, masa si laita pentru musafiri. Ploua zdravan, cu clabuci, muntii curg la vale, in soseaua desfundata. Drumul trece chiar prin fata casei sotilor Ioan si Ana Boc si e vizibil cum se scurge un convoi de masini invarfuite cu brazi: in satul natal al lui Emil Boc se fura zdravan brazi, ca asa-i datina la unii romani - in decembrie, furtul si Craciunul devin sarbatori. Batrana Boc impresioneaza prin vioiciune, se vede treaba ca soarele nu s-a ridicat nici azi degeaba peste Rachitele: Ana Boc are de adapat si muls vaca, de asezat ceva fan in podul surii ("ase vorovim noi, nu-i zicem sura"), de chicazit (curatat-n.n) ceva prin poiata animalelor, de facut o zama". Zice ca sotul, Ioan, e obosit ("doarme in odaita, ii putin cu boala"), nu ar vrea sa il trezeasca.
"Am avut cinci copii ca cinci ulcele, patru baieti si o fata. Toti ascultatori, pe toti i-am pus la munca. Omul tre' sa munceasca! La om, cand ii e bine, nu mai stii ca cine-l tine", spune mama lui Emil Boc.
Dat la scoala la 6 ani fara 6 zile
"La sase ani fara sase zile l-am dat la scoala pe Emil. Daca era un prunc prost, isi tragea prostie. Da' a fost istet si i-a placut sa ajute si pe altii", adauga ea. Pana la sase ani, Emil n-a avut indeletniciri complicate: ducea apa si placinte la cosasi, ducea ciurda de 10 vaci la pascut, pe Plai, la 3 km de casa
, mergea dupa cumparaturi, juca fotbal in ocol (curte-n.n.) cand se-adunau copiii la el: Todorel Boc, Nuta Boc, Petrica Boc, Dorel Boc, Angela Boc, Petrica Conchis, Dorel Conchis si altii. "N-a avut jucarii, doar din lemne maruntele isi incropea cate ceva. Dulciuri ca azi? N-aveam sa le dau cate-o cosca (ceasca-n.n.) de miere si le d'am pane, atat! Mergea la fag si lua mazga ceea de pe scoarta, si aia era bunatate. Ori facea gaura in vr'un paltin cu sledenul si de acolo curgea un must, il manca", isi aminteste Ana Boc.
"Dadeau cu bere si tutun pe el..."
"Fratii lui dadeau cu bere si tutun pe el, sa miroasa si sa nu poata sa ii parasca. Da' el, saracu', nici nu se gandea la asta. Intr-o zi, am dat de o lada de bere, goala, ascunsa sub pat. Emil, care mai statea cu Ghita, ca invatau amandoi, nu si nu, ca el nu stia nimic. La urma, s-a dovedit ca venise unul, Gheorghe al lu' Samu, la Ghita, si bausera. Se mirase Samu: <>", mai spune mama prim-ministrului Boc. O intrebam ce stie de relatia Boc- presedintele Basescu. "Emil cu domnu' Basescu, ar trebui sa se lase unul dupa altul, sa nu lase pe nime' sa faca vitriga (intriga-n.n.) intre ei", zice Ana Boc. "Si ii mai zic ceva lui Emil, la Bucuresti. Cand se randuie la drum, sa spuna <> si cand se culca, sa zica <>".
De nu meri la concurs, ase iti dau doua palme! Emil Boc catre sora sa, Dorina
