Razboiul din Irak implineste cinci ani. Pacea este, in schimb, inca departe. Intre efectele secundare ale unui razboi neterminat se numara si afacerea inchisorilor mobile secrete.
Un film documentar prezentat recent la postul franco-german Arte a luat urma teroristilor purtati cu avioanele CIA prin lume. Inceputul filmului suna cam asa : „Gulagul global pazit de americani isi dezvaluie ororile“. Cazul unui islamist arestat la Milano era descris in detaliu. El a fost urcat intr-un business-jet privat si transportat la Cairo. Pe drum, detinutul a fost nevoit sa asculte muzica simfonica, occidentala. La Cairo, detinutul a fost torturat de agentii locali. Mai tirziu, cel suspectat ca ar fi vrut sa intre cu avionul in Casa Alba a fost pus in liberate. Era nevinovat. Ofiterii de servicii secrete din Italia care i-au ajuat pe americani sa-l aresteze la Milano au fost concediati, iar statul italian a dat in judecata CIA.
Arabul apare in film, cu figura trista, dar resemnat-prospera. A primit scuze si despagubiri.
O zi din viata
lui Ion Ioanid in inchisoarea de la Cavnic sau a lui Soljenitin la Vorkuta n-a inclus niciodata un fragment de muzica clasica. Evreii au fost trimisi la Auschwitz in vagoane de vite. Cei vinovati de chinurile lor au intrat in lada de gunoi a istoriei cu pensii de generali comunisti si afaceri
de tip american. Evreii din perioada Germaniei naziste sau Ioanid si Soljenitin din comunism sint inamicii martiri ai societatii inchise. Abu Omar este terorizatul-terorist de lux al societatii deschise. Gulagul global a devenit virtual, luxos, confidential, filmic, reparatoriu. Fantoma care bintuie azi lumea este un jet privat prevazut cu islamist, cow-boys cu ochi albastri si Deutsche Gramophon.
Un grup de profesori germani a calatorit asta-vara in euro-regiunea Dunare-Tisa-Cris. Ei isi publica impresiile intr-o publicatie din München. La Resita nemtii descopera un episod interesant. Otelaria locala a fost abandonata in primii ani, dupa l989. A venit apoi un investitor american cu inclinatii de culegator. Era mai interesat de hectarele impadurite si terenurile care tineau de combinat. A dat afara angajati, a vindut utilaje etc. Statul roman l-a dat in judecata, in SUA, si a cistigat procesul, chiar daca nu si toti banii si anii pradati. A venit apoi un investitor rus. De fapt, jumatate din actiuni sint ale unor firme cu sediul social la Berlin, iar actionarii au nume rusesc. Rusii-nemti se prezinta sub numele unei firme de trei litere. De fapt e vorba de o filiala a Gazprom, le spune primarul Kultur-istilor din Germania. Rusii au adus bani, au investit intr-un filtru de 22 milioane de euro, care a improspatat aerul Resitei. Combinatul duduie si plateste sume imense la bugetul orasului. Pe poarta centrala sta scris, in limba engleza: „1771 Steel Made History -TMK Makes the Future“. Pe o pancarta la vedere, nemtii au citit, in chirilice, „Bmeste!“ Adica, „impreuna“! Americani rai, rusi buni, romani fericiti si nemti uimiti, la Resita. Societatea globala mai schimba si distributia, dupa nevoie.
Aniversarea revolutiei ungare din 1848, in Transilvania, a insemnat, de fapt, doar folosirea precedentului Kosovo in Tibet.
Paul Lendvai este evreu ungur. Tatal i s-a nascut in Ungaria (Slovacia de azi), iar mama, la Ocna de Jos, in Romania (fosta Ungaria). In 1956 a emigrat in Austria, unde a devenit cel mai important publicist si specialist in Balcani si Europa Centrala. In 1999, a publicat in Germania o carte savuroasa, intitulata „Ungurii“. La sfirsitul capitolul despre esecul revolutiei maghiare din 1848, el scrie despre Emil Cioran, imparateasa Sisi (Elisabeth) si compozitorul Brahms. Filosoful roman, nascut in cel mai sudic catun al monarhiei austro-ungare, a descoperit, intre Sisi, unguri si Brahms afinitati vitale: tristetea si singuratatea. Pentru Lendvai, Cioran este referentul depresiv, dar riguros al declinului Ungariei imperiale. Emil, Sisi, Paul, Johanes. Protagonisti lucizi ai societatii inchise. Jenoe, Attila, Bela, Ernoe, figuranti emancipati ai societatii (autonome) deschise. Primii au largit lumea, ceilalti vor s-o enclavizeze.
