Produsele traditionale romanesti vor putea fi protejate pe piata UE de abia de la anul. Intre timp, producatorii pierd din sansele de a se impune in fata consumatorilor europeni.
Pentru ca Ministerul Agriculturii nu a reusit sa transpuna la timp normele europene in legislatia autohtona, grupurile de producatori traditionali vor putea solicita protectie pe pietele Uniunii Europene de-abia de la 1 ianuarie 2008 si nu de la 1 ianuarie anul curent, cum ar fi fost normal. Aceasta cu toate ca legislatia comunitara referitoare la produsele traditionale a fost modificata din 2006.
„Actul normativ prin care implementam normele europene privind produsele traditionale va fi publicat cel mai probabil in cursul lunii aprilie, dar va intra in vigoare la 1 ianuarie 2008, astfel incit producatorul traditional sa dispuna de suficient timp pentru a invata ce are de facut“, a declarat pentru NewsIn, Tudorel Balta, consilier superior in Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR). Astfel, Ministerul de resort nu a apucat decit sa atesteze, pina la finele anului trecut, in jur de 820 de produse ca fiind traditionale. Printre acestea se numara, spre exemplu, brinza de burduf de Bobilna, cas afumat sau jambon de Bucovina, salam de casa Tirnavioara, pastrama de oaie, cirnatii de Plescoi sau prescuri.
„Inca din 2005, Ministerul Agriculturii a elaborat cadrul legal cu privire la atestarea produselor traditionale, iar in ceea ce priveste protectia acestora, legislatia europeana s-a schimbat in martie 2006“, a mai spus Tudorel Balta.
Care sint consecintele
Din cauza acestei aminari, producatorii traditionali autohtoni vor pierde atit bani, cit si din sansele de a se impune pe piata comunitara. Este vorba, in primul rind, de fondurile pe care UE le pune la dispozitie pentru promovarea acestei categorii de produse. De asemenea, producatorii pierd si din cauza faptului ca produsele recunoscute ca fiind traditionale pot fi comercializate la preturi mai mari decit marfa obisnuita. Reprezen-tantii patronatelor din industria laptelui sustin totodata ca in aceste conditii si balanta comerciala va inclina tot mai mult in defavoarea Romaniei. „Vom pierde din piata externa, dar si din cea interna“, este de parere Valeriu Steriu, presedintele Asociatiei Patronale Romane a Laptelui. „Produsele traditionale au fost gresit intelese la noi pentru ca nu inseamna ca avem mai putine obligatii in ceea ce priveste respectarea conditiilor igienico-sanitare. Ideea este ca aceste produse pot fi vindute sub o marca care poate trezi interesul consumatorilor, iar pentru aceasta se acorda un sprijin financiar“, mai explica Steriu, potrivit caruia unui producator i-ar fi necesare citeva sute sau chiar mii de euro pentru a-si promova produsele.
*
Protectie mai buna la alcool
In vreme ce produsele alimentare
traditionale nu au obtinut inca protectia Uniunii Europene, in ceea ce priveste spirtoasele lucrurile s-au clarificat o data cu incheierea capitolului „Agricultura“. Atunci Romania a obtinut protectie pentru tuica, horinca, turt, vinars si palinca. Mai precis, exista sase tipuri de tuica protejate de UE, respectiv tuica de Zetea, Valea Milcovului, Buzau, Arges, Zalau si Ardeleneasca de Bistrita. De asemenea, este protejata horinca de Maramures, Camarzana, Seini, Chioar si de Lapus. Protectia oferita de Uniunea Europeana se realizeaza in functie de trei criterii, respectiv denumirile de origine, indicatii geografice sau caracteristici traditionale garantate. „Problemele cele mai importante sint la denumirile ce nu contin si aria geografica de provenienta a respectivului produs
. Daca nu ne protejam produsele, ne-am putea trezi, spre exemplu, ca nemtii vor vinde in Romania zacusca, amenintind astfel productia interna“, exemplifica Steriu.
